Băncile comerciale active pe piața din România au înregistrat, la nivel cumulat, un surplus de lichiditate de 33,8 miliarde de lei, în medie zilnică, în luna martie, în creștere pentru a treia lună la rând, potrivit datelor statistice publicate de către Banca Națională a României (BNR).
Acest excedent de lichiditate din bănci este principala sursă de finanțare a agenților economici și a gospodăriilor ce formează economia reală și care contractează credite bancare. Totodată, excesul de lichiditate din bănci este principala sursă pentru finanțarea internă a deficitului bugetar, care în 2024 s-a cifrat la 8,6% din PIB, iar în acest an trebuie redus la 7% din PIB, echivalentul a circa 135 miliarde de lei.
âAcesta este a treia creștere lunară la rând și vine după ce în decembrie am avut cel mai mic surplus de lichiditate din bănci și economie din decembrie 2022 încoace. Cea mai mare valoare a fost înregistrată în luna ianuarie a lui 2024, de 60,7 miliarde de lei.
Băncile sunt marii finanțatori ai Guvernului
Sumele excedentare din bănci sunt plasate zilnic la BNR, prin intermediul facilității de depozit a băncii centrale. Asta înseamnă că, în luna februarie, băncile au plasat la BNR, în medie, 33,8 miliarde de lei, la o rată medie de dobândă de 5,50%.
Această lichiditate în exces din bănci este administrată extrem de atent de bănci și de către BNR în condițiile în care prin ea se asigură mare parte din finanțarea internă a deficitului bugetar. Băncile sunt actorii principali când vine vorba de finanțarea găurii din bugetul de stat: sistemul bancar are o pondere de aproape 43% în totalul titlurilor de datorie în lei emise de guvern pe piața internă, un nivel foarte ridicat.
În plus, din ea se finanțează economia reală, adică agenții economici și persoanele fizice. Pe partea creditării gospodăriilor, creditele de consum sprijină puternic comerțul și activitatea de business. Ca exemplu, soldul creditelor de consum acordate gospodăriilor s-a majorat puternic în 2024 pe fondul scăderii dobânzilor în final de 2023 și început de 2024, care a permis un boom al finanțărilor noi pentru consum, cu un record al creditelor noi de 47 miliarde de lei.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 11,48 miliarde de lei de la bănci, în martie, prin piața primară
Prin împrumuturile regulate pe care le face Guvernul de la bănci, administrația retrage lichiditate din piață. În același timp, când Guvernul face plăți de principal sau dobânzi asociate datoriei publice, administrația injectează lichiditate în piață.
O plată de 13,73 de miliarde de lei făcută de Ministerul Finanțelor către investitori interni a injectat lichiditate în piață, în final de februarie, în timp ce în luna martie, Ministerul Finanțelor a făcut plăți totale de 7,6 miliarde de lei în contul serviciului datoriei publice interne, din care 6,9 miliarde sunt plăți de rate de capital.
Emisiunile interne de pe piața primară a titlurilor de stat, unde marii jucători sunt băncile, vor fi deci sprijinite în următoarele săptămâni de creșterea acestui excedent de lichiditate.
Februarie a fost cea mai importantă lună din acest an din punctul de vedere al dimensiunii plăților guvernamentale în contul serviciului datoriei publice, cu plăți cumulate în contul datoriei de 21,73 miliarde de lei. Pe întreg anul 2024, Guvernul a plătit aproape 96 de miliarde de lei în contul serviciului datoriei publice (rate de capital).
În 2025, suma rambursată va crește la peste 106 miliarde de lei, conform proiecțiilor Ministerului Finanțelor. Această sumă va crește însă anul următor, inclusiv ca urmare a faptului că vor fi realizate noi împrumuturi prin instrumente de datorie pe termen scurt, cu scadență în 6, 7 sau 8 luni.
Din suma totală pe 2025, scadențele pe titluri de stat Fidelis și Tezaur, titluri de stat pentru populație, au o valoare cumulată de 24,5 miliarde de lei, un record.
Surplusul de bani din bănci va trebui menținut la niveluri ridicate atâta timp cât deficitul bugetar al României nu va fi corectat rapid
De menționat că surplusul de lichiditate se umflă și datorită împrumuturilor externe pe care le face Guvernul, care la un moment trebuie schimbate din valută în lei. Aceste tranzacții le face Banca Națională cu băncile. În 2024 Guvernul a împrumutat din piețele externe 12,2 miliarde de euro, 6,15 miliarde de dolari și 33 miliarde de yeni japonezi (225 milioane de dolari), valută care se transformă ulterior în masa monetară. În 2025, Guvernul a făcut o singură ieșire pe piețele externe, prin care a împrumutat 2,8 miliarde de euro și 1,25 miliarde de dolari, echivalentul a 20 de miliarde de lei.
(Citește și: ”Guvernul accelerează împrumuturile sperând la costuri bune: cu 94 mld. lei după 3 luni și-a acoperit 40% din necesarul de finanțare”)
(Citește și: ”BNR menține dobânzile, dar riscul de recesiune intră oficial pe radarul băncii centrale”)
***
Urmărește-ne pe Google News
