Schimburile comerciale internaționale ale Chinei au accelerat brusc în ianuarie – februarie (exporturi: +21,8% și importuri +19,8% față de primele două luni din 2025) și au depășit cu mult așteptările pieței ceea ce l-a determinat pe Rich Privorotski de la Goldman Sample să se întrebe: „Își revin rapid. Exporturile Chinei au fost solide și rata inflației a fost la țintă la începutul acestei săptămâni, ceea ce ridică întrebarea: a terminat China exportul de deflație?”, relatează Bloomberg.
Datele Administrației Generale a Vămilor de la Beijing au arătat creșterea exporturilor cu aproape 22% pentru perioada analizată, față de o estimare mediană de 7,2% conform sondajului Bloomberg făcut printre analiștii de pe Wall Street. Importurile au urcat și ele cu aproape 20% comparativ cu perioada similară din 2025. Excedentul comercial a fost de 214 miliarde de dolari, un maxim istoric pentru perioada ianuarie-februarie.
Statistica ia în considerare rezultatele combinate ale primelor două luni din an pentru a elimina distorsiunile cauzate de sărbătoarea Anului Nou Lunar chinezesc.
La prima vedere s-ar putea spune că fluxurile comerciale demonstrează că China devine tot mai puțin dependentă pe piața americană, ceea ce nu corespunde totuși realității. Exporturile către SUA s-au diminuat cu 11% iar livrările în țările din Africa au crescut cu aproape 50%. Exporturile către țările ASEAN au crescut cu peste 29% iar pe relația Uniunea Europeană creșterea a fost de aproape 28%. Datele sugerează că Beijingul a găsit alternative pe măsură ce politica „America First” a administrației Trump se deconectează de China.
În realitate, în loc să exporte direct în SUA, China „transbordează” prin țări terțe produsele destinate Americii. Astfel, livrările de produse chinezești către Vietnam cresc invers proporțional cu scăderea exporturilor către SUA. În paralel sporesc vertiginos exporturile Vietnamului către SUA.
Exporturile totale pentru luna ianuarie au depășit 357 mld. dolari, al doilea cel mai mare nivel înregistrat vreodată, conform calculelor Bloomberg.
Economistul de la Société Générale SA, Michelle Lam, a spus că creșterea volumelor schimburilor comerciale ale Chinei s-a datorat cererii puternice de produse tehnologice, determinată de boom-ul inteligenței artificiale.
Dintre principalele categorii de produse, valoarea importurilor de semiconductori a crescut cel mai mult, urmată de minereuri și produse din metal, în timp ce importurile de materii prime energetice a scăzut (în principal gaze naturale și cărbune). În termeni anuali, în ianuarie-februarie importurile de cipuri s-au accelerat cu 40%.
De asemenea, pe partea de importuri, volumele de țiței au crescut brusc în ianuarie și februarie, Beijingul acumulând rezerve anticipând riscurile din Orientul Mijlociu, iar analiștii spun că rezervele oferă un buffer consistent în ipoteza unor întreruperi în aprovizionarea globală.
China a importat 96,93 milioane de tone de țiței în ianuarie și februarie, în creștere cu 15,8% față de aceeași perioadă din 2025, conform datelor vamale publicate marți. În același timp, valoarea acestor importuri a scăzut cu 5,2% față de anul trecut, exprimată în dolari.
„China a acumulat stocuri de petrol și gaze la începutul acestui an, piața așteptându-se ca SUA să atace Iranul”, a declarat Chim Lee, analist senior la Economist Intelligence Unit. „A continuat tendința record de creare de stocuri pe care l-am observat în 2025.”
Deși are o expunere foarte mare față de importurile de petrol din Orientul Mijlociu, China și-a făcut rezerve substanțiale – pe care Lee în aproximează la echivalentul a 120 de zile de importuri – care oferă un buffer suficient împotriva posibilelor șocuri în aprovizionare.
Datele comerciale vin după ce indicele prețurilor de consum din China a crescut la cel mai înalt nivel din ultmii trei ani, în timp ce deflația industrială a persistat, cererea slabă rămânând un impediment pentru economie.
Începutul pozitiv al anului a venit chiar înainte ca Operațiunea Epic Fury din Orientul Mijlociu să bulverseze piețele energetice globale și rutele de transport maritim comercial. Războiul reprezintă acum un risc sever pentru cel mai mare exportator din lume, deoarece consecințele economice ale unui șoc energetic va afecta mai întâi industria.
„Un conflict prelungit într-o regiune producătoare de petrol va alimenta inflația, va reduce spațiul pentru relaxarea politicii monetare și va afecta negativ perspectivele de creștere globală – ceea ce, la rândul său, va afecta exporturile Chinei”, a declarat Ding Shuang, economist-șef pentru China Mare și Asia de Nord la Standard Chartered Plc. „Având în vedere incertitudinea cu privire la durata războiului, cred că este prea devreme să ne gândim la stimulente. De fapt, obiectivul de creștere pentru 2026 a fost redus parțial pentru a face față unei situații imprevizibile precum aceasta”.
Datele privind comerțul internațional și inflația vin cu doar câteva săptămâni înainte de summitul dintre liderul chinez Xi Jinping și președintele Donald Trump, care vor discuta modalități de a pune capăt războiului comercial dintre cele două super-economii mondiale.
Cititi si: Avem „Fabricat în Europa” versus ”Fabricat în China”: normele privind decarbonarea, achizițiile și selecția investițiilor. ”Europa” Germaniei și cea a Franței
***
Urmărește-ne pe Google News
