Deficitul bugetar al României a urcat la 3,68% din PIB în primele șase luni din 2025, respectiv 69,8 mld. lei, în creștere cu 9,6% față de primul semestru din 2024, potrivit datelor publicate luni de Ministerul Finanțelor.
Datele privind execuția bugetară din primul semestru vor sta la baza rectificării bugetare pe care Guvernul ar urma să o realizeze în august, pentru a realoca fondurile publice în funcție de evoluțiile din prima parte a anului.
Principalele observații:
- Față de luna mai se observă o ușoară încetinire a ritmului anual de creștere a veniturilor, de la 13,6% în primele cinci luni la 12,7% în primele șase luni.
- Avansul veniturilor a fost în principal o consecință a măsurilor fiscale adoptate de guvern la sfârșitul anului trecut, prin care s-au majorat impozite și s-au eliminat facilități fiscale.
- Evoluția modestă a economiei a însemnat rezultate modeste la încasări, în special din TVA.
- Statul a ținut sub control cheltuielile cu bunurile și serviciile și cele cu subvențiile, dar nu a putut ține în frâu creșterile de cheltuieli de la salarii, asistență socială și dobânzi.
- Fondurile europene au salvat investițiile publice. Absorbția a crescut considerabil.
Dividendele și eliminarea unor facilități fiscale au susținut creșterea încasărilor din impozitul pe salarii și venit
Veniturile totale au însumat 310,5 mld. lei în primele șase luni ale anului 2025, ”susținută atât de avansul veniturilor curente – în principal impozitul pe salarii și venit și contribuții de asigurări -, cât și de evoluția veniturilor din fonduri europene”, potrivit MF.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 30,34 mld lei, înregistrând o creștere de 21,8% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,8%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.
Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (22,0%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (11,8%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 103,46 mld lei, consemnând o creștere de 11,6% (an/an), ușor sub cea a fondului de salarii din economie.
Creșterea sub rata inflației a încasărilor din TVA, o consecință a efectului de bază și a creșterii mai slabe a cifrei de afaceri
Încasările din impozitul pe profit au însumat 17,23 mld lei, consemnând o creștere de 10,9% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.
Încasările nete din TVA (diferența dintre TVA colectată sau brută și restituirile de TVA) au însumat 59,27 mld lei, marcând o creștere de 3,8% (an/an).
”Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+9,7%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (16,41 mld. lei în ian-iun 2025, comparativ cu 14,96 mld lei în ian-iun 2024), cât și de un efect de bază ridicat și o dinamică mai temperată a cifrei de afaceri. Totodată, încasările mai accelerate din iunie pot fi atribuite unui efect de bază favorabil, generat de nivelul scăzut al bazei de impozitare din iunie 2024”, explică reprezentanții ministerului.
Veniturile din accize au însumat 21,96 mld lei, consemnând o creștere de 11,9% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+13,6%) și accizele pentru produsele din tutun (11,6%).
Veniturile nefiscale au însumat 28,68 mld lei, în creștere cu 7,7%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 mld lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A.
Rezultat mai bun pe fonduri europene
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 25,07 mld lei, în creștere cu 30,9% (an/an).
Sumele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR s-au ridicat la aproape 5,5 mld. lei, dublu față de S1 2024.
Statul a ținut sub control cheltuielile cu bunurile și serviciile și cele cu subvențiile, dar nu a putut ține în frâu creșterile de cheltuieli de la salarii, asistență socială și dobânzi
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 380,32 mld lei au crescut în termeni nominali cu 12,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile de personal au însumat 85,46 mld lei, în creștere cu 10,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 25,23 mld lei, cu 7,62 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent (+43,4%).
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 126,57 mld lei în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public, precum și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale (pe cele 6 luni ale anului 2025 au fost în sumă de 1,71 mld lei).
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 45,51 mld lei, în creștere cu 1,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 2,6% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 6,59 mld lei (scădere de 27,3%), în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (581,21 mil lei).
Creșterea de 9% a cheltuielilor cu investițiile a fost generată aproape integral de fondurile europene
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 29,91 mld lei, în creștere cu 22,19% față de aceeași perioadă a anului 2024.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 50,44 mld lei, cu 9,03% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 46,27 mld.
Investițiile finanțate exclusiv de la bugetul de stat au înregistrat o evoluție modestă în primul semestru, respectiv o creștere de doar 1,8%
(Citește și: ”Cine deține datoria de 1.000 de miliarde de lei a României”)
***
Urmărește-ne pe Google News
