Execuția bugetară din 2025 s-a încheiat cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, în scădere cu un punct procentual față de nivelul din 2024 și cu aproape 0,88 pp mai puțin decât ținta de la ultima rectificare bugetară, potrivit datelor publicate marți de Ministerul Finanțelor.
Evoluția diferitelor categorii de venituri și cheltuieli arată că statul și-a plătit o parte din datoriile față de mediul privat, ministrul Alexandru Nazare anunțând recent că nu a existat niciun decont de TVA neplătit la finalul anului.
Conform datelor din execuție, veniturile nete din TVA (încasări minus restituiri) au însumat 133,9 mld. lei, în creștere cu 10,7% față de 2024. Restituirile de TVA s-au ridicat la 33,5 mld. lei, în creștere cu 11% față de 2024 (30,2 mld. lei).
Și plățile pentru concediile medicale, unde arieratele se întindeau pe ani de zile au fost reglate parțial în 2025. Statul a cheltuit circa 6,4 mld. lei în 2025 pentru plata concediilor medicale, în creștere cu 60%.
Pe de altă parte, la capitolul ”subvenții”, statul a făcut economii mari în 2025, valoarea plăților fiind de 12,5 mld. lei, în scădere cu 26,6% față de anul precedent. Conform explicațiilor Ministerului Finanțelor, doar 931,32 mil. lei au fost cheltuite pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici. La această sumă se mai adaugă alte 2,92 mld. lei, plăți la capitolul asistență socială pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale.
Totuși, conform estimărilor anunțate în decembrie 2025 de Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), acestea se ridicau la circa 7 mld. lei. Conform celor mai recente date centralizare de ANRE, valoarea totală a cererilor de decontare ar depăși 9,5 mld. lei. Din declarațiile ministrului Economiei, Bogdan Ivan, statul a plătit peste 30 mld. lei pentru această schemă din 2022 și până în prezent.
Veniturile totale au însumat 662,7 mld. lei în 2025, în creștere cu 15,3%, în condițiile în care încasările din 2024 fuseseră influențate de amnistia fiscală
Veniturile totale au însumat 662,7 mld. lei în 2025, în creștere cu 15,3% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 2.05 puncte procentuale, din care 0,5 pp provin din veniturile curente – cu precădere impozit pe salarii și venit, contribuții de asigurări și TVA -, restul fiind explicat de fondurile europene.
„Prin comparație, trebuie avut în vedere că nivelul veniturilor din 2024 a fost influențat de încasări excepționale aferente amnistiei fiscale, în cuantum de 6,3 mld lei. Excluzând impactul acestui factor cu caracter temporar, contribuția veniturilor curente la creșterea ponderii veniturilor totale în PIB în 2025 este estimată la aproximativ 0,8 pp”, transmite Ministerul Finanțelor.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 58,8 mld lei, marcând o creștere de 19,9%, determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+77,8%), Totodată, o dinamică pozitivă însemnată a fost înregistrată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (19,9%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (9,3%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 58,82 mld lei, marcând o creștere de 19,9% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+77,8%), pe seama unor distribuiri concentrate la finalul anului 2024 și în a doua parte a anului 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. Totodată, o dinamică pozitivă însemnată a fost înregistrată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (19,9%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (9,3%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.
Creștere de aproape 80% la capitolul fonduri europene
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au crescut cu 79,1% (an/an), de la 42,4 mld. lei în anul 2024 la 75,9 mld. lei în anul 2025.
Suma de 75,9 mld. lei se compune din:
- 22,9 mld. lei sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR;
- 18 mld. lei reprezentând sume de la Uniunea Europeană pe politica agricolă comună (FEGA, FEADR, FEAMPA);
- 17,8 mld. lei sume aferente refinanțărilor proiectelor pentru beneficiari și/sau continuării finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene și
- 17,2 mld. lei sume de la Uniunea Europeană din fonduri structurale și de coeziune, inclusiv 2,6 mld lei sume primite la Uniunea Europeană aferente proiectelor începute cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR și eligibile pe Programul Oprațional Transport.
„De asemenea, accelerarea absorbției PNRR reflectată la sfârșitul anului 2025, respectiv la un nivel de 22,9 mld lei față de 12,9 mld lei înregistrate în primele 11 luni, este determinată de modificarea structurii de finanțare a unor proiecte de investiții mature, finanțate inițial din componenta de împrumut, în contextul PNRR revizuit, ca urmare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 17 noiembrie 2025 de modificare a Deciziei de punere în aplicare din 29 octombrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de redresare și reziliență al României”, mai explică Guvernul.
Ritmul de creștere al cheltuielilor a scăzut/ Cheltuielile „core” (fără fonduri UE) au scăzut cu 0,5 pp din PIB
Cheltuielile bugetului general consolidat totalizează 808,7 miliarde lei, adică 42,36% din PIB.
Din acestea, cheltuielile „core” (excluzând asistența financiară nerambursabilă de la UE sau donatori, precum fonduri PNRR) sunt 732,8 mld. lei, reprezentând 38,4% din PIB.
Această valoare ajustată arată o scădere cu 0,5 puncte procentuale față de perioada similară din 2024, când fusese 38,9% din PIB (684,7 mld. lei).
”Astfel, analizând evoluția ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, observăm că ritmul de creștere din anul curent s-a diminuat comparativ cu anul precedent, indicând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice raportate la nivelul PIB”, susțin reprezentanții Ministerului Finanțelor.
Cheltuielile cu dobânzile, cel mai mare semnal de alarmă în 2025
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,5 mld. lei, cu 14,22 mld. lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent (+39,2%)
Cheltuielile de personal au însumat 167,72 mld lei, în creștere cu 1,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,8% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 100,63 mld lei, în creștere cu 7,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Creșterea a survenit în principal ca urmare a creșterii de la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, pentru decontarea medicamentelor.
Creștere de 15,7% a cheltuielilor de investiții
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 90,2 mld. lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cheltuielile aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au însumat 138,2 mld. lei, în creștere cu 15,70% față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 119,4 mld. lei.
Valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR au fost de 78,5 mld. lei, reprezentând 56,84% din totalul cheltuielilor pentru investiții.
(Citește și: ”Delegație Fitch la București – Guvernul mizează pe o îmbunătățire a ratingului României în 2026”)
***
Urmărește-ne pe Google News
