26 ianuarie, 2026

Ministrul Apărării Naționale (MApN), Radu Miruță, a anunțat că, în cadrul programului SAFE, România derulează 21 de proiecte care vizează MApN, cu o valoare totală de 9,53 miliarde de euro. El a precizat că, dintre aceste proiecte, 10 vor fi achiziții în comun cu alte state, iar 11 vor fi achiziții individuale ale statului român.

Printre echipamentele vizate se numără rachete Mistral, elicoptere H225 și trei sisteme de apărare antiaeriană, menite să consolideze capacitățile Armatei Române.

Fondurile alocate prin SAFE vizează mai multe domenii, inclusiv cele pentru mobilitate militară și infrastructură:
– 4,2 miliarde euro pentru infrastructură duală, inclusiv autostrăzile Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni,
– 9,6 miliarde pentru Ministerul Apărării și
– 2,8 miliarde pentru apărare civilă și instituții de securitate națională.
Achizițiile și implementarea trebuie finalizate până în 2030:

Lista celor 21 de proiecte MApN


„Sunt 21 de proiecte care au legătură cu MApN, în valoare de 9,53 miliarde euro: 10 proiecte vor fi achiziții în comun cu alte state, iar 11 vor fi derulate exclusiv de România”, a declarat Radu Miruță.

Printre acestea se numără: rachetele Mistral (contract semnat deja cu Franța), 12 elicoptere H225 (Franța), 12 radare (Franța) și 3 sisteme de apărare antiaeriană care completează sistemul Patriot (achiziție în comun cu Germania). De asemenea, vor fi cumpărate 2 sisteme de centralizare pentru comandă antiaeriană, tot în colaborare cu Germania, a mai anunțat Miruță.

„Doar câteva exemple de achiziții în comun: este deja semnat contractul cu Franța pentru rachetele Mistral, informația fiind făcută publică. Valoarea acestei achiziții este de 652 milioane de euro, realizată împreună cu alte șase state. Vor fi achiziționate 12 elicoptere H225, model mai nou, din Franța, 12 radare, tot în comun cu Franța, și trei sisteme de apărare antiaeriană care vor completa sistemul Patriot, achiziție în comun cu Germania. De asemenea, vor fi cumpărate două sisteme de centralizare pentru comandă antiaeriană, tot în colaborare cu Germania, țara lider în aceste achiziții”, a afirmat Radu Miruță.

Lista integrală:

Transportoare blindate pentru personal 8×8 Piranha 5 – 761,2 mil. euro

Platforme multifuncționale de transport și logistică pe roți – 471 mil. euro


Post integrat de comandă pentru apărare aeriană și antirachetă – 160 mil. euro

Vedetă de intervenție pentru scafandri – 57 mil. euro

Navă de patrulare maritimă – 700 mil. euro

Elicoptere multimisiune – 852 mil. euro

Sisteme de rachete navale – 207 mil. euro


Armament individual standard NATO și muniție – 439 mil. euro

Mașină de luptă a infanteriei (MLI) – 2,9 mld. euro

Sistem integrat de simulare și antrenament în mediu real – 94 mil. euro

Platformă software pentru sisteme C4ISR – 19 mil. euro

Sistem portabil de apărare antiaeriană/antirachetă (Mistral) – 625 mil. euro


Sisteme de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă (VSHORAD) cu capabilități C-UAS – 476 mil. euro

Sisteme de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă (VSHORAD) – 330 mil. euro

Sisteme radar de descoperire cu rază medie (12 unități) – 258 mil. euro

Sisteme de rachete sol–aer cu rază medie – 450 mil. euro

Sisteme de lovire cu muniție loitering – 140 mil. euro

Sisteme navale de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă – 36 mil. euro

Sisteme de drone pentru supraveghere și culegere de informații – 45 mil. euro

Muniție calibru 35 mm – 23,1 mil. euro

Muniție calibru 35 mm cu caracteristici speciale (inclusiv explozie programabilă) – 393 mil. euro

(DOCUMENT/ Proiecte SAFE MApN)

Achiziții SAFE la MAI: drone, elicoptere, roboți, avioane și trenuri pentru transport pacienți

În ceea ce privește programele Ministerului Afacerilor Interne, secretarul de stat Bogdan Despescu a declarat că ministerul nu urmărește doar achiziția de echipamente.

„Printre proiecte vorbim de protecția personalului în misiuni cu risc ridicat, armament pentru toate structurile, drone și sisteme anti-drone, capabilități de observare, sisteme de comunicații critice, comandă și control, capabilități de protecție cibernetică. Miza MAI este că în acest proiect trebuie să avem o continuitate, toate ducând la o reziliență din partea structurilor statului.”

Secretarul de stat Raed Arafat a precizat că echipamentele achiziționate nu vor fi dedicate unui singur scop, ci vor putea fi folosite în mai multe situații de risc.

„Suma alocată apărării civile este de circa 900 milioane euro și România este una dintre puținele țări care a inclus partea de protecție civilă. Proiectele noastre merg către mai multe direcții.”

Arafat a detaliat conceptul de victime multiple, vizând transportul simultan al mai multor persoane afectate, nu doar al unei singure victime:

„E vorba de ambulanțe de transport, un tren de intervenție și transport pentru 200-300 persoane. Avioane multi-rol pe care le va deține MAI, folosite pentru transportul victimelor multiple, transport echipamente, căutare-salvare. Vor fi 7 elicoptere de categoria mediu-greu și 5 elicoptere de nivel ușor-mediu pentru transport medical de maxim două persoane, un simulator de zbor pentru categoriile de elicoptere pe care le avem, dar și două șalupe de căutare-salvare fluviale.”

În ceea ce privește dronele și roboții, Arafat a spus:

„Vorbim de 8 roboți, sisteme de drone pentru stingerea incendiilor și de minidrone care pot căuta în clădiri prăbușite.”

El a menționat și alte echipamente suport: camioane, tabere mobile și generatoare mobile pentru intervenții de urgență.

Următorii pași: Cum se vor realiza achizițiile SAFE

Șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca (foto), a explicat luni că achizițiile prin SAFE trebuie să respecte mai multe condiții-cheie. În primul rând, ele trebuie să fie realizate în comun cu alte state membre ale Uniunii Europene, pentru a eficientiza resursele și a standardiza echipamentele. În al doilea rând, minim 65% din produsele achiziționate trebuie să fie produse în Europa, iar componentele critice și software-ul aferent trebuie să fie deținute în totalitate de statul membru.

După aprobarea primului val de finanțare la 15 ianuarie, următorul pas este semnarea acordurilor de împrumut, care oferă României un credit pe 45 de ani, cu 10 ani perioadă de grație. Potrivit lui Jurca:

„Până în 2035 nu se vor face niciun fel de plăţi, urmând ca din 2035 încolo să se facă plăţile pentru ratele şi sumele alocate”, a precizat șeful cancelariei.

Odată încheiate aceste acorduri, ministerele implicate vor derula procedurile de achiziție, respectând condițiile SAFE și integrând industria românească în lanțul de producție. Se urmărește ca un procent cât mai mare din echipamente să fie fabricate pe teritoriul României, atât de companii publice, cât și private, inclusiv firme care nu au activitate militară până acum, susține Jurca.

„Ne dorim ca un procent cât mai mare din produse… să se producă pe teritoriu naţional”, a declarat el.

(Citește și: ”Radu Miruță, ministrul Apărării: 21 de proiecte de înzestrare a Armatei vor contractate în ritm alert în următoarele luni, prin programul SAFE”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: