Parlamentul Belgiei a votat joi cu o largă majoritate pentru renunțarea la eliminarea energiei nucleare, printr-un vot al deputaților care a abrogat o lege emblematică din 2003, conform dorinței guvernului condus de conservatorul flamand Bart De Wever, relatează dpa și AFP. Concret, noul text elimină orice referire la abandonarea energiei nucleare până în 2025, precum și la interdicția impusă Belgiei de a construi noi capacități de producție nucleară.
Belgia a adoptat o lege pentru eliminarea treptată a energiei nucleare. Legea prevedea ca centralele nucleare să fie închise până cel târziu în 2025, interzicând totodată construirea de noi reactoare, însă dezbaterile politice și îngrijorările legate de securitatea energetică în urma invaziei Rusiei în Ucraina au condus la amânări ale termenelor. Noul text oferă posibilitatea prelungirii duratei de viață și altor reactoare, în afară de cele două a căror funcționare a fost deja prelungită cu zece ani – până în 2035 – în urma unui acord din 2023 între statul belgian și operatorul parcului nuclear, grupul francez Engie.
Proiectul de lege privind „diverse prevederi referitoare la energia nucleară” a fost adoptat cu o majoritate covârșitoare de 102 voturi „pentru”, 8 „împotrivă” și 31 de abțineri. „Parlamentul federal tocmai a întors pagina a două decenii de blocaje și ezitări pentru a deschide calea către un model energetic realist și rezistent”, a declarat ministrul belgian al energiei, Mathieu Bihet, care a susținut proiectul. Premierul liberal a dat asigurări că Belgia intenționează „să relanseze un sector inovator”, capabil să consolideze independența energetică a țării și eforturile de a renunța la cărbune. Guvernul de dreapta al premierului Bart De Wever intenționează, de asemenea, să construiască noi reactoare nucleare, notează dpa.
Danemarca analizează construirea de SMR-uri
Danemarca analizează dacă să pună capăt interdicției de 40 de ani pentru utilizarea energiei nucleare, căutând cele mai bune modalități de a evita o pană de curent similară cu cea petrecută luna trecută în Spania și Portugalia, scrie Financial Times.
Lars Aagaard, ministrul danez pentru climă, energie și utilități, a declarat pentru ziarul danez Politiken că coaliția centristă de la Copenhaga va avea nevoie de un an pentru a analiza avantajele și dezavantajele revenirii la utilizarea energiei nucleare. Ridicarea interdicției impusă în 1985 ar plasa Danemarca într-un grup tot mai mare de țări care analizează utilizarea energiei nucleare pentru a putea echilibra sursele regenerabile în mixul lor energetic. Guvernul de dreapta al Suediei vecine vrea să continue cu energia nucleară, având trei centrale nucleare în funcțiune, după ample dezbateri privind închiderea acestora încă de la accidentul de la centrala nucleară Three Mile Island din SUA din 1979.
Danemarca are una dintre cele mai mari ponderi de energie regenerabilă în mixul său energetic din Europa, datorită vastelor parcuri eoliene offshore de-a lungul coastei sale. Pentru a asigura un nivel scăzut de întreruperi de energie electrică conform standardelor europene, folosește centrale electrice pe bază de cărbune și gaze, precum precum și importuri din țări precum Suedia și Norvegia – care au resurse nucleare și hidro – Însă patru partide de opoziție, de dreapta, din parlamentul danez sunt dornice să reintroducă energia nucleară în Danemarca.
Frica de blackout
„Observăm că există o dezvoltare în curs de desfășurare cu noile tehnologii de energie nucleară: reactoare modulare mici (SMR)”, a declarat Aagaard pentru Politiken. Guvernul a decis să lanseze o analiză a potențialului acestei noi tehnologii, a spus el, dar a adăugat că „nu este suficient că au potențial. De asemenea, trebuie să știm ce înseamnă pentru societatea daneză”.
SMR-urile, care sunt modulare și permit timpi de construcție mai scurți decât centralele mari, au atras un entuziasm semnificativ al investitorilor la nivel global, dar multe sunt încă în fazele de proiectare sau așteaptă aprobarea de reglementare.
Anders Fogh Rasmussen, fostul prim-ministru al Danemarcei și fost secretar general al NATO, a declarat pentru Financial Times că este în favoarea ridicării interdicției „ridicole”. „Energia eoliană și cea solară sunt bune atâta timp cât există vânt și soare. Dar trebuie să existe și surse de generare electricitate în bandă fără combustibili fosili și este ridicol să excluzi dinainte energia nucleară… Presupunerea mea este că acesta este un proces [din partea guvernului] de ridicare a interdicției”, a spus el.
Catastrofele nucleare au subminat încrederea publicului
Există o controversă deosebită în Danemarca cu privire la locul în care ar urma să fie amplasate noile centrale nucleare și unde ar urma să fie depozitate deșeurile provenite din reactoare. Danemarca a avut un reactor de cercetare chiar lângă Copenhaga până în 2001, unde sunt și depozitate deșeurile radioactive. Parlamentul a decis în 2018 să înființeze o instalație de eliminare securizată a deșeurilor până în 2073.
Reactoarele nucleare mari au scăzut în popularitate mai ales după catastrofele de la Cernobîl din 1986 și de la Fukushima din 2011. Proiectele recente de centrale nucleare precum cele din Franța, Marea Britanie și Finlanda și-au depășit enorm bugetele inițiale. Finlanda a deschis centrala Olkiluoto 3 în 2023, cu 14 ani mai târziu decât era planificat și după ce a cheltuit aproape de patru ori bugetul inițial.
Cititi si: China vrea să construiască 10 noi reactoare nucleare, în valoare de 27 mld. dolari
***
Urmărește-ne pe Google News
