Datele provizorii (1) pentru creșterea PIB-ului în T1/2024 publicate vineri de INS arată că avansul PIB a fost de 0,4%, comparativ cu trimestrul anterior (revizuit ușor în jos față de datele semnal anterioare, de 0,5%).
În termeni anuali creșterea economiei în T1/2024 a fost de 0,1%, la fel ca în primul comunicat al INS.
Principalul motor al avansului PIB în primul trimestru al anului, a fost pe partea cererii, consumul final al gospodăriilor, care a contribuit cu 2,6 puncte procentuale la creșterea PIB cu 0,1% față de același trimestru din 2023, urmat de investiții (formarea brută de capital fix) cu o contribuție de +1,3 pp.
Cele mai mari contribuții negative la creșterea PIB în T1/2024, în termeni anuali, au avut exporturile nete și stocurile cu -2,6 pp și, respectiv, -1,6 pp.
Contribuția la formarea PIB: industria scade spre 18%, comerțul crește spre 24%, IT-ul crește spre 9%
Pe partea ofertei, structura este destul de slabă. Contribuția globală a comerțului și serviciilor a fost negativă de -0,2 pp, din care comerțul cu amănuntul -0,4 pp, activitățile profesionale, științifice și tehnice -0,2 pp, în timp ce tehnologia informației și comunicațiile și activitățile culturale și recreere au adăugat fiecare +0,2 pp.
Industria a avut o contribuție negativă de -0,2 pp, în timp ce contribuția construcțiilor a fost de -0,1 pp. Agricultura a avut o contribuție neutră la creșterea PIB în trimestrului 1 dijn 2024:
Pentru acest an, analiștii BCR anticipează o accelerare a creșterii PIB față de 2023, la 2,6% de la 2,1%, rămânând în același timp sub nivelul potențial. Consumul privat ar trebui să fie susținut de efectele de runda a doua ale creșterilor robuste ale salariilor reale, pe fondul scăderii inflației și a creșterii salariilor minime începând cu luna iulie, a creșterii programate a pensiilor în toamnă și a cheltuielilor guvernamentale.
Investițiile ar trebui să continue să contribuie în continuare la creșterea PIB, deși într-un ritm mai lent față de 2023.
Intrările de fonduri ale UE atât din cadrul financiar multianual, cât și din programul Next Generation EU ar putea reprezenta aproximativ 2% din PIB în 2024 față de 3,3% din PIB în 2023.
BCE și-a revizuit în sus perspectivele pentru creșterea PIB-ului din zonele euro la 0,9% în 2024 de la 0,6% prognoza pp în martie. Perspectivele mai bune pentru cererea externă ar trebui, de asemenea, să susțină economia locală.
Alte estimări ale instituțiilor interne sau internaționale variază între 2,8% și 3,3% penrtu acest an:
- Comisia Europeană: creștere de 2,9% în 2024 și 3,2% în 2025
- FMI: creștere de 2,8% în 2024 și 3,6% în 2025
- Comisia Națională de Prognoză, mai optimistă, se bazează pe o creștere de 3% anul acesta și de 4% în 2025
- Banca Mondială: creștere de 3,3% în 2024 și de 3,8% în 2025
- Consensul Reuters (bazat pe sondajul făcut printre economiști) estimează o creștere de 2,8% în 2024 și de 3,3% în 2025
(Citește și: ”Daniel Dăianu: Problema este că societatea românească cheltuieşte cu 6-7% din PIB mai mult decât produce”)
***
Urmărește-ne pe Google News
