Activitatea comercială din sectorul chinez de servicii a înregistrat în decembrie cea mai bună dinamică din ultimele 7 luni, pe fondul îmbunătățirii cererii interne, potrivit sondajului Purchasing Managers’ Index (PMI) realizat de Caixin și S&P Global în rândul managerilor chinezi, transmite Reuters.
Indicatorul PMI corespunzător a crescut la o valoare de 52,2 puncte în decembrie, de la 51,5 puncte în luna precedentă, cea mai ridicată valoare din ultimele 7 luni. Comenzile externe pentru bunuri chinezești au înregistrat însă un declin în ultima lună a anului trecut, conform sondajului.
Economia chineză s-a confruntat cu o pierdere de avânt în a doua parte a lui 2024. Pentru a revitaliza activitatea economică și a reumfla piața imobiliară, autoritățile chineze au venit în final de septembrie cu o serie de măsuri fiscal-monetare care au început să aibă un relativ efect pozitiv. Activitatea fabricilor chineze a accelerat și ea în decembrie, potrivit unui sondaj similar realizat de Caixin/S&P Global și publicat joi.
Măsurile fiscale și monetare au menirea de a reaprinde consumul intern chinez și de a crește prețul activelor de risc (canalul încrederii), în ideea de a reatrage investițiile externe și de a opri ieșirile de capital.
Datele Brookings Institution pentru cel de-al treilea trimestru din 2024 arată că atât rezidenții cât și nerezidenții au mutat, pe net, bani afară din China, tendință care a continuat în ultimele luni ale anului – decembrie cu aproape 46 miliarde de dolari transferați de băncile chineze peste hotare, în numele clienților. Mai toți investitorii activi în China se pregătesc pentru tarifele propuse în campania pentru prezidențiale de acum președintele-ales Donald Trump, iar unele companii chineze relochează parte din capacitățile de producție.
Chinezii vor răspunde la tarifele lui Trump cu deprecierea yuan-ului
Implementarea de tarife de către administrația Trump ar pune presiune suplimentară pe aceste fluxuri financiare și ar duce cel mai probabil la o devalorizare și mai mare a yuan-ului în raport cu dolarul.
Deja, în ciuda datelor economice pozitive publicate duminică noapte, yuan-ul chinezesc a atins un nou minim al ultimilor 17 ani în raport cu dolarul, trecând peste pragul de 7.3 yuani pentru un dolar. Yuan-ul a început să piardă teren în fața dolarului după victoria în alegeri a lui Trump, așteptat să adopte o atitudine adversarială mai radicală în raport cu Beijingul încă din prima zi de mandat.
Autoritățile monetare și băncile de la Beijing par să fi lăsat în mod oficial, vineri, yuan-ul să își continue tendința de devalorizare după ce în ultimele săptămâni au tot intervenit pentru a apăra pragul de 7.3 yuani pentru un dolar.
La fel ca în războiul tarifar din 2018-2019, Beijingul va folosi cel mai probabil devalorizarea monedei naționale pentru a contracara efectul negativ al majorării taxelor vamale de către administrația Trump, pentru a menține exporturile la prețuri atractive. Yuan-ul se tranzacționează într-un regim de flotare controlată, cu un interval de tip bandă de variație permisă.
În răspuns la amenințările americane, Beijingul a anunțat pe 3 ianuarie că pregătește implementarea de restricții la exportul de tehnologii utilizate în procesarea anumitor minereuri vitale pentru produse electronice și baterii de autoturisme electrice, minereuri asupra cărora Beijingul deține deja un monopol atât productiv (peste 70% din oferta mondială) cât și din punctul de vedere al proprietății intelectuale. Noile propuneri vizează în special companiile ce produc și apoi procesează litiu și galiu.
În acest context relativ încordat, grație planurilor economice ale lui Donald Trump, DXY Index, un coș de valute ce se tranzacționează în relație cu cererea pentru dolarul american, se găsește la maximul ultimilor doi ani, cu o tendință puternic ascendentă în ultimele luni.
China a exportat ani de zile deflație, iar acum apasă pe accelerație
O revenire puternică a activității de business și de consum în China, cuplată cu o evoluție similară în SUA, după primele luni mai volatile de mandat ale lui Donald Trump, ar putea reinflama presiunea pe prețuri după calmarea presiunilor inflaționiste în a doua parte a lui 2024.
China s-a dovedit un stabilizator macro foarte util la nivel global, ținând piciorul pe frână (exportând deflație) în ultimii ani și venind acum cu stimuli economici, când restul lumii a încetinit.
Totodată, China a înregistrat în trimestrul trei din 2024 al doilea cel mai mare surplus de cont curent trimestrial al său din istorie, semn că economiile globale rămân dependente de bunurile ieftine produse de chinezi, în ciuda tuturor discuțiilor despre decuplarea de Beijing.
Prăbușirea pieței imobiliare pare și ea să fi luat sfârșit, cel puțin momentan, după o revenire a activității de tranzacții în cel de-al patrulea trimestru din 2024, datorată înlesnirii standardelor de creditare și reducerii dobânzilor. Economia chineză a suferit în ultimii ani de pe urma scăderii valorii prețurilor activelor imobiliare, grație ponderii sectorului imobiliar în avuția netă de pasive a chinezilor (60%), iar dinamica recesionistă s-a transformat în ceva ce semăna la un moment dat cu o depresiune economică în care oricât de ieftin și accesibil era creditul, acesta tot nu era accesat.
Din 2021 încoace, colapsul sectorului imobiliar a dus la distrugerea unei avuții echivalente cu aproximativ 18 trilioane de dolari, potrivit datelor Wall Street Journal.
Există totuși semnale de alarmă, iar cel mai puternic vine de la piața yield-urilor suverane, care continuă să semnaleze probleme: dobânzile suverane pe 30 de ani sunt sub 2%, iar cele pe 10 ani s-au prăbușit la 1,6%, cu mai bine de un punct procentual sub unde erau acum un an, marii cumpărători fiind băncile de stat chineze, care mai degrabă își parchează banii la dobânzi mici decât să riște finanțări într-o perioadă cu o perspectivă incertă asupra cererii.
Autoritățile de la Beijing suferă practic de o lipsă de credibilitate în raport cu investitorii, ale căror așteptări vizavi de evoluția economică viitoare a Chinei sunt negative, în ciuda tuturor promisiunilor de stimulare a bilanțurilor gospodăriilor. În episoadele trecute cu evoluții economice dificile, Beijingul a plusat tot pe formula veche de creștere, adică investițiile în infrastructură și fabrici.
(Citește și: ”China susține că nu are date în plus despre COVID-19, în ciuda apelurilor OMS pentru acces la mai multe informații”)
***
Urmărește-ne pe Google News
