Donald Trump a anunțat joi că dorește să reia discuțiile pentru controlul armelor nucleare cu Rusia și China și că, în cele din urmă, speră că toate cele trei țări ar putea conveni să-și reducă bugetele masive de apărare la jumătate.
Potrivit The Guardian, Trump a vorbit joi de sutele de miliarde de dolari investite de SUA în reconstruirea sistemului nuclear de descurajare și a spus că speră să obțină angajamente de la Rusia și China ca toate cele trei puteri nucleare să își reducă cheltuielile în domeniu.
Discuții pe teme nucleare, promise imediat după rezolvarea crizelor din Orientul Mijlociu și Ucraina
„Nu există niciun motiv să construim arme nucleare noi. Avem deja atât de multe”, a spus Trump. „Ai putea distruge lumea de 50 de ori, de 100 de ori. Și aici construim noi arme nucleare, iar ei construiesc arme nucleare. Cu toții cheltuim o mulțime de bani pe care i-am putea cheltui pe alte lucruri care sunt de fapt, sperăm, mult mai productive”, a spus Trump.
În timp ce SUA și Rusia dețin stocuri masive de arme de la Războiul Rece, Trump a prezis că China va reuși să dețină capacitatea de a provoca dezastre nucleare „în termen de cinci sau șase ani”.
El a spus că, dacă armele vor fi vreodată chemate să fie folosite, „aceasta va fi probabil sfârșitul lumii”.
Trump a spus că va încerca să se angajeze în discuții nucleare cu cele două țări odată ce „îndreptăm totul” în Orientul Mijlociu și Ucraina.
„Una dintre primele întâlniri pe care vreau să le am este cu președintele Xi al Chinei, cu președintele Putin al Rusiei. Și vreau să le spun: „Să ne reducem bugetul militar la jumătate. Și putem face asta. Și cred că vom putea.”
Trump a mai încercat în primul mandat să aducă China la masa discuțiilor pe teme nucleare
În primul său mandat, Trump a încercat și nu a reușit să aducă China în discuții de reducere a armelor nucleare, când SUA și Rusia negociau o prelungire a unui pact cunoscut sub numele de New Start.
Rusia și-a suspendat participarea la tratat în timpul administrației Biden.
Tratatul New START limitează toate armele nucleare cu rază de acţiune intercontinentală desfăşurate de Rusia şi SUA. Tratatul – singurul care a mai rămas în vigoare şi care reglementează cele mai mari două arsenale nucleare din lume – a fost prelungit cu cinci ani în februarie 2021, în primele săptămâni ale preşedinţiei lui Joe Biden.
Acorduri vitale suspendate în perioada primei administrații Trump
În perioada primei Administrații Trump, acorduri vitale SUA – Rusia privind controlul armamentelor au fost anulate sau desființate.
În august 2019, Statele Unite și Rusia au anunțat, aproape concomitent, retragerea din tratatul de dezarmare nucleară INF, fiecare parte acuzând-o pe cealaltă că a desființat acordul semnat de părți în 1987.
În noiembrie 2020, SUA s-au retras oficial din tratatul „Cer deschis”. Încheiat în 1992, tratatul permitea celor 34 de țări membre să efectueze zboruri de recunoaștere neînarmate, cu preaviz scurt, în spațiul aerian al celorlalte țări semnatare, pentru a culege date militare. Administrația Trumpa invocat acțiunile Rusiei ca motiv pentru această decizie, respectiv limitele impuse de Rusia asupra zborurilor din apropierea enclavei sale Kaliningrad.
În iunie 2021, și Rusia s-a retras din acest tratat.
În august 2019, Donald Trump, a anunţat retragerea SUA din Tratatul privind forţele nucleare intermediare (INF) din cauză că Rusia a încălcat acordul. Tratatul INF a fost deseori invocat și de președintele Rusiei, Vladimir Putin, pentru a denunța „ilegalitatea” scutului antirachetă în România.
Tratatul INF a fost semnat în 1987 de preşedintele SUA Ronald Reagan şi de liderul Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, iar ulterior a fost preluat de Rusia, ca succesoare a URSS. Acesta interzicea Statelor Unite şi Rusiei să deţină, să producă sau să testeze rachete nucleare cu lansare de la sol, cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri.
(Citește și: ”New START / SUA și Rusia discută reluarea inspecțiilor reciproce la instalații nucleare”)
***
Urmărește-ne pe Google News
