Curtea Supremă a SUA a decis vineri în favoarea părinților creștini și musulmani din Maryland care au dat în judecată statul pentru dreptul de a retrage copiii de la ore când sunt prezentate cărți cu subiecte LGBTQ, într-un caz de mare anvergură politică care implică coliziunea dintre religie și ideologia woke, relatează Reuters.
Judecătorii de la Curtea Supremă au anulat într-o decizie de 6-3 – care reflectă diviziunea ideologică a Curții – refuzul unui judecător federal de a solicita școlilor publice din comitatul Montgomery să ofere posibilitatea ca copiii să fie retrași de la cursurile în care se prezintă povești LGBTQ. Instanța inferioară respinsese cererea părinților care au dat în judecată districtul școlar, invocând Primul Amendament din Constituție privind libera exercitare a religiei.
Homosexualitatea și identitatea de gen
Plângerea s-a referit la introducerea în acest stat începând din anul 2022 în programa școlară pentru grădinițe și școli primare a unor cărți pentru copii cu personaje și teme LGBTQ, sub pretextul combaterii în acest mod a prejudecăților legate de homosexualitate și identitatea de gen.
Autoritățile acestui stat acceptaseră inițial să permită familiilor să-și retragă copiii de la orele la care le sunt citite astfel de povești, dar ulterior au revenit și au decis că prezența este obligatorie.
Prin urmare, mai mulți părinți de confesiune creștină și musulmană au sesizat justiția, denunțând o atingere adusă libertății lor religioase, care este garantată de Primul Amendament al Constituției SUA.
Departamentul Justiției și administrația președintelui republican Donald Trump au sprijinit demersul părinților. Imediat ce a redevenit președinte, în ianuarie, Trump a anulat programele privind diversitatea rasială și de gen (DEI) din toste instituțiile federale și a decretat că guvernul federal american va recunoaște de acum înainte doar două sexe, masculin și feminin, conform promisiunii sale de combatere a ideologiei woke.
Limitarea puterii judecătorilor federali de a impune decizii la nivel național
Președintele SUA, Donald Trump, a aplaudat vineri decizia Curții Supreme după ce a obținut ceea ce a numit o „victorie monumentală”, limitând puterea judecătorilor federali de a impune hotărâri la nivel național cu scopul de a bloca politicile promovate de președinte.
Decizia de vineri a Curții Supreme a fost dată într-un caz care implică cetățenia prin dreptul nașterii, prin limitarea capacității judecătorilor de a împiedica aplicarea politicilor sale la nivel național, schimbând echilibrul de putere dintre sistemul judiciar federal și președinție.
Hotărârea cu 6 voturi „pentru” la 3 „contra”, emisă de judecătoarea conservatoare Amy Coney Barrett, nu permite ca directiva lui Trump care restricționează cetățenia prin dreptul nașterii să intre în vigoare imediat, ordonând instanțelor inferioare care au blocat-o să reconsidere domeniul de aplicare al ordinelor lor. De asemenea, hotărârea nu a abordat legalitatea politicii prezidențiale, parte a abordării dure a lui Trump față de imigrație.
Președintele republican a lăudat hotărârea și a spus că administrația sa poate acum să continue cu numeroase politici, cum ar fi ordinul executiv privind cetățenia prin dreptul nașterii, despre care a spus că „au fost impuse în mod eronat la nivel național”.
„Avem atât de multe. Am o listă întreagă”, a declarat Trump reporterilor de la Casa Albă.
Instanța a aprobat cererea administrației de a restrânge domeniul de aplicare a trei așa-numite ordonanțe „universale” emise de judecătorii federali din Maryland, Massachusetts și statul Washington, care au oprit aplicarea directivei sale la nivel național în timp ce litigiile care contestau politica anti-imigrație erau în desfășurare. Judecătorii conservatori ai curții sunt majoritari, iar cei liberali au avut opinii separate.
Hotărârea Curții precizează că ordinul executiv al lui Trump nu poate intra în vigoare decât la 30 de zile de la hotărârea de vineri. Prin urmare, hotărârea dă posibilitatea ca ordinul lui Trump să se aplice în cele din urmă în unele părți ale Statelor Unite.
Diferendul privind dreptul la cetățenie prin naștere
Așa numiții judecători-activiști au luat deseori decizii, inclusiv prin emiterea a numeroase ordine la nivel național, care împiedică implementarea ordinelor executive emise de Donald Trump pentru a-și promova agenda. Cei trei judecători liberali ai Curții Supreme din litigiul privind dreptul la cetățenie din naștere au constatat că ordinul lui Trump încalcă probabil formularea privind cetățenia conținut în cel de-al 14-lea amendament al Constituției SUA.
În prima sa zi de mandat, Trump a semnat un ordin executiv care impune agențiilor federale să refuze recunoașterea cetățeniei copiilor născuți în Statele Unite care nu au cel puțin un părinte cetățean american sau rezident permanent legal, deținător de „carte verde”. Astfel, copiii născuți pe teritoriul SUA din părinți imigranți ilegali nu vor mai primi cetățenia americană.
Judecătoarea liberal-progresistă Sonia Sotomayor a numit hotărârea o „parodie pentru statul de drept” în timp ce a citit un rezumat al opiniei sale separate.
În opinia sa separată scrisă, la care s-au alăturat alți doi judecători liberali ai instanței, Sotomayor a criticat majoritatea instanței supreme pentru că a ignorat să judece dacă ordinul executiv al lui Trump este constituțional.
„Totuși, ilegalitatea evidentă a ordinului dezvăluie gravitatea erorii majorității și subliniază de ce echitatea susține ordonanțele universale ca remedii adecvate în acest tip de caz”, a scris Sotomayor.
Cazul ajuns în faţa Curţii Supreme a fost neobişnuit prin faptul că administraţia l-a folosit pentru a susţine că judecătorii federali nu au autoritatea de a emite ordine la nivel naţional sau „universale” şi a cerut judecătorilor să se pronunţe în acest sens şi să aplice directiva preşedintelui, chiar fără a evalua temeiul său juridic.
Deciziile universale au fost contestate de preşedinţii ambelor partide – republican şi democrat – şi pot împiedica guvernul să aplice o politică împotriva oricui, în loc să se limiteze la reclamanţii individuali care au contestat politica în instanţă. Susţinătorii acestora au afirmat că sunt un mijloc eficient de control al abuzurilor prezidenţiale.
În opinia sa separată, Sotomayor a afirmat că ordinul executiv al lui Trump este în mod evident neconstituţional. Aşadar, în loc să îl apere pe fond, a scris ea, Departamentul Justiţiei „solicită Curţii să declare că, indiferent cât de ilegală este o lege sau o politică, instanţele nu pot pur şi simplu să îi spună Executivului să înceteze aplicarea acesteia împotriva oricui”. „Manevra tactică din această solicitare este evidentă, iar Guvernul nu face niciun efort să o ascundă”, a scris Sotomayor. „Cu toate acestea, în mod ruşinos, Curtea Supremă intră în joc”, adaugă Sotomayor.
Cititi si: Curtea Supremă a SUA îi dă undă verde lui Donald Trump pentru deportarea imediată a imigranților ilegali în terțe țări
***
Urmărește-ne pe Google News
