Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins definitiv, joi, recursul depus de președintele USR și primarul Timișoarei Dominic Fritz în dosarul ce vizează raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI) prin care edilul a fost declarat în conflict de interesec. ICCJ a dat dreptate ANI în disputa cu Fritz. Primarul a anunțat joi seară că va merge la CEDO în acest dosar, care are ca efect interzicerea candidaturii sale la orice funcție aleasă până în anul 2030 inclusiv.
Inspectorii ANI arătau că Fritz a aprobat un referat de modificare a unui PUZ, pe care l-a înaintat Consiliului Local, iar documentaţia tehnică pentru beneficiarul acestui PUZ a fost realizată de către firma consilierului local USR Răzvan Negrişanu, care îl împrumutase pe Fritz cu 25.000 de lei în campania electorală pentru Primăria Timişoarei.
”În esență, s-a reținut că acesta a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, a procurat beneficii propriului creditor de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale de la Primăria Municipiului Timișoara.
Decizia ÎCCJ reconfirmă standardul obiectiv al conflictului de interese. Potrivit jurisprudenței constante a instanței supreme, nu este necesar să fie dovedită existența unui prejudiciu concret sau faptul că decizia publică a fost efectiv influențată de corupție. Este suficient să existe un interes personal ori patrimonial susceptibil să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice, iar persoana aflată în funcție să participe la emiterea actului administrativ”, se arată în decizia ÎCCJ.
„Situația de fapt în care s-a aflat domnul Fritz corespunde elementelor pe care legislația și jurisprudența le identifică drept relevante în materia conflictului de interese: existența unei relații financiare directe, participarea la emiterea actului și posibilitatea ca interesul personal să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice. Dispozițiile legale instituie obligația de abținere atunci când alesul local se află într-o situație de conflict de interese. Această obligație există tocmai pentru a proteja încrederea publică în corectitudinea procesului decizional și pentru a împiedica transformarea autorității publice într-un instrument de favorizare a unor interese private. Același standard trebuie aplicat tuturor, indiferent de funcția ocupată sau de apartenența politică”, mai precizează comunicatul ÎCCJ.
Dominic Fritz a anunțat că va contesta la CEDO decizia ICCJ, care îi interzice candidatura până în 2030
Președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat joi seară că va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) decizia care are ca efect interzicerea candidaturii sale la orice funcție aleasă până în anul 2030 inclusiv.
Sancțiunea este una administrativă, nu reprezintă o condamnare penală și nici nu conduce la pierderea mandatului de primar al Timișoarei, cum a fost fals speculată în presă, a transmis USR printr-un comunicat.
Conform USR, raportul ANI, rămas definitiv cu sentința ICCJ, a constatat un conflict de interese în urma unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) elaborat în întregime înainte de preluarea mandatului său de primar.
”I se impută o singură faptă: a semnat, în a doua zi de mandat, dublura unui referat deja semnat de predecesor. Cu această semnătură, deși complet inutilă și fără vreo valoare juridică, ANI spune că Dominic Fritz a adus beneficii unui arhitect care a lucrat ca proiectant la PUZ și care împrumutase campania USR cu 25.000 de lei, sumă restituită de Autoritatea Electorală Permanentă.
Agenția Națională de Integritate (ANI) nu a văzut cele 8 apartamente cumpărate de părinții primarului Daniel Băluță chiar în ziua în care fiul lor a înaintat spre aprobare Consiliului Local blocul în care se aflau apartamentele. Nici pe premierul desemnat Adrian Veștea care, în calitate de primar, a aprobat construcții pe terenurile pe care chiar el personal le vânduse beneficiarului.
În schimb, ANI l-a văzut pe Dominic Fritz, care a semnat un duplicat al unui referat, parafat deja de predecesorul său în funcția de primar al Timișoarei.
De asemenea, sancțiunea de astăzi survine într-un context care ridică semne de întrebare asupra imparțialității ei, după ani în care USR a susținut eliminarea pensiilor speciale, inclusiv pentru magistrați, și după poziționări politice care au afectat interesele sistemului politic tradițional”, arată USR în comunicat.
„Fiecare dintre aceste elemente, luate separat, ar putea fi considerate coincidențe. Împreună, însă, ridică semne de întrebare cu privire la motivația și momentul acestei decizii”, a declarat Dominic Fritz.
Președintele USR subliniază că interdicția produce efecte exact în perioada alegerilor din 2028 și 2030 și amintește că și în trecut candidaturile sale au fost contestate prin diverse proceduri administrative și juridice.
Fritz a anunțat că, în ciuda acestei situații, își va continua activitatea politică și administrativă. El va duce la capăt mandatul de primar al Timișoarei, obținut în urma alegerilor locale din 2024, și va utiliza toate căile legale pentru a-și apăra drepturile.
Totodată, pentru a reconfirma sprijinul politic necesar exercitării funcției de președinte al partidului, Dominic Fritz va solicita un vot de încredere atât în Biroul Național al USR, cât și la Congresul partidului programat în luna octombrie.
„Drumul nostru nu se oprește la o sentință pe care o consider nedreaptă. Viitorul se decide prin votul cetățenilor și prin încrederea oamenilor pentru care muncim în fiecare zi”, a transmis președintele USR.
Dosarul
În iulie 2024, ANI a anunţat că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ, întrucât edilul a luat, în noiembrie 2020, o decizie în beneficiul unei persoane care îl împrumutase în campania electorală din acel an cu suma de 25.000 de lei.
Inspectorii de integritate au susținut că, în anul 2020, după ce a fost ales primar al Timişoarei, Fritz a aprobat un referat de modificare a unui PUZ, pe care l-a înaintat Consiliului Local spre aprobare.
Documentaţia tehnică pentru beneficiarul acestui PUZ a fost realizată de către firma unui arhitect care era şi consilier local USR şi care l-a împrumutat anterior pe Dominic Fritz cu 25.000 de lei, în campania electorală.
Dominic Fritz a explicat că, imediat după ce şi-a început primul mandat de primar, a preluat din mers şi procedurile administrative demarate de predecesorul său, Nicolae Robu, în vederea emiterii/adoptării anumitor acte administrative considerate oportune pentru comunitatea locală, între care se regăsea şi un proiect de PUZ – Planul Urbanistic Zonal „Modificare PUZ aprobat prin HCL 453/21.11.2017” – iniţiat de o firmă.
Fostul primar, spune președintele USR, aprobase deja proiectul în cauză şi lui i s-a recomandat de către funcţionarii publici cu competenţe în materie să confirme (re-semneze) aprobarea dată de fostul primar (în fapt, o aprobare identică).
După ce ANI l-a declarat în conflict de interese, Dominic Fritz a contestat în instanţă raportul inspectorilor de integritate, invocând, în principal, prescripţia răspunderii juridice (administrativă, disciplinară, materială ori de altă natură) care, în mod ipotetic, putea urma unei sentințe definitive în care ar fi fost găsit vinovat de conflict de interese, iar în subsidiar a solicitat anularea raportului ANI, ca nelegal.
Dominic Fritz, pe „lista neagră” a CSM
Secția pentru Judecători a CSM a publicat luna aceasta un raport de 76 de pagini în care critică măsurile Guvernului privind reducerea veniturilor magistraților și identifică o serie de responsabili din zona politică și a societății civile pentru ceea ce numește „degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susținută de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică”.
Documentul a stârnit reacții puternice, inclusiv din interiorul sistemului judiciar. Astfel, Forumul Judecătorilor a susținut că raportul compromite definitiv dialogul dintre magistratură, societatea civilă și celelalte puteri ale statului.
Potrivit CSM, documentul a fost susținut de 3.580 de judecători, reprezentând 98% dintre magistrații prezenți la adunările generale organizate în 239 de instanțe, unde raportul a fost supus la vot.
Așa-numita listă neagră conține nume de politicieni, ONG-uri și organizații media, printre care:
- Dominic Fritz (președinte USR), Ana Birchall (fost ministru Justiție), Cristian Ghinea (USR), Laurențiu Ștefănescu (USR), Cătălin Teniță (USR), Ilie Bolojan (premier demis PNL), Oana Gheorghiu (vicepremier demis), Ruben Latcău (viceprimar USR Timișoara), Diana Mardarovici (consilieră PNL)
- ONG-urile Funky Citizens, ExpertForum, Declic, Corupția Ucide
- Recorder, G4Media și PressHub
(Citește și: Ciprian Ciucu, sub control judiciar – DNA îl acuză că ar fi luat mită pentru eliberarea unui certificat de urbanism)
****
Un răspuns
Bine că in SUA nu exista ANI… Săracu* Trump, era de mult amintire electorală…