Pentru a menține deficitul bugetar din 2025 sub control, guvernul va trebui ca până la data de 31 decembrie să amâne, să proroge sau să înghețe prevederile unor legi care vor fi sau care intră în vigoare de la 01 ianuarie.
Problema e gravă: dacă aceste legi intră în vigoare, deficitul bugetar pe anul 2025 ar putea sări de 14% din PIB, potrivit calculelor făcute de analiști pe baza datelor de la care pleacă Bugetul 2025 – respectiv Prognoza de iarnă a CNPS.
Problema are, însă, un puternic caracter politic: dacă azi, 20 decembrie, până la ora depunerii jurământului de către oul Parlament, guvernul nu adoptă Oronanța, nu o va mai putea face, dat fiind că mandatul său devine interimar. Asta înseamnă că e imperios necesar ca la data de 30 decembrie să avem un nou guvern, cu jurământul depus, care în 31 decembrie să adopte această ordonanță.
Mai jos, măsurile prevăzute în Draftul Ordonanței, pe partea de reducere sau blocare a Cheltuielilor.
Măsurile din Draftul Ordonanței:
- Proiectul de OUG menționează că indexarea pensiilor se va stabili prin legea bugetului de stat, iar până atunci se mențin drepturile din decembrie 2024. indexarea pensiilor. (posibila înghețare a acestor drepturi) – proiectul prevede o derogare de la Legea pensiilor din 2023, care la articolul 84 (3) prevede: „Începând cu anul următor intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referinţă se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică”. Proiectul de OUG menționează că indexarea se va stabili prin legea bugetului de stat, iar până atunci se mențin drepturile din decembrie 2024.
- înghețarea la nivelul decembrie 2024 a salariilor brute ale personalului bugetar, inclusiv ale polițiștilor, militarilor și angajațiilor din serviciile secrete, precum și cele ale parlamentarilor, miniștri și alți demnitari: Art. I – (1) Prin derogare de la prevederile art. 11 alin. (1), ale art. 12 alin. (2) și ale art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, majorările salariale de care beneficiază personalul salarizat potrivit prevederilor acestei legi se stabilesc prin legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025. (2) Până la intrarea în vigoare a legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025, pentru personalul salarizat potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum și cuantumul indemnizațiilor lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, se mențin la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2024, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
- înghețarea indemnizațiilor pentru victimele dictaturii, pentru invalizi, veterani și văduve de război, drepturile pentru revoluționarii din 1989, a celor pentru artiști și membrii Academiei, a personalului participant la misiuni pe teritoriul sau în afara teritoriului României
- cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compansațiilor și primelor se menține cel mult la nivelul lunii decembrie 2024
- orele suplimentare vor fi compensate doar prin timp liber corespunzător, nu financiar: : Art. III – Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2) – (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2025, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.
- se amână până la 1 ianuarie 2026 intrarea în vigoare a prevederii prin care primarii primesc pensii speciale. Se prorogă intrarea în vigoare a art. 210, conform căruia: „indemnizaţia pentru limita de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public”.
- se acordă doar tichete de creșă și se elimină toate celelalte bilete de valoare (tichete de masă, tichete de vacanță etc.), preucm și primele: Art. IV – (1). În anul 2025, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare. (2) În anul 2025, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora premii.
- polițiștilor, militarilor și personalului din servicii nu li se decontează serviciile turistice (ei nu primeau tichete, ci li se decontau cheluielile de cazare)
- în cazul militarilor și polițiștilor, drepturile, copensațiile pentru chirie, alocațiile pentru hrană și valorile pentru echipament îngheață și ele la nivelul din decembrie
- numărul maxim de posturi înființate se stabilește astfel încât să asigure plata integrală cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în buget. Dacă se depășesc aceste niveluri
- se suspendă angajările pe posturile vacante, cu excepția celor pentru care s-a organizat deja concurs sau examen înainte de publicarea acestei OUG. Excepție fac acele cazuri temeinic justificate, precum cadrele didactice din învățământul preuniversitar, dar numai în limita unui porcent de 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după intrarea în vigoare a OUG trenuleț
- plata drepturilor salariale obținute prin sentințe judecătorești definitive (cazul magistraților, profesorilor etc.) ce vor deveni executorii în 2025 se eșalonează pe cinci ani: în al doilea an – 10% din valoarea titlului executoriu, al treilea și al patrulea an – 25%, în al cincilea an – 35%. Se acordă dobândă legală calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas definitivă. Nerespectarea acestor norme de către judecători sau executori judecătorești constituie abatere disciplinară, conform statutelor acestor categorii.
- reducerile sau gratuitățile pe tren (pensionari, studenți etc.) se acordă în limita a trei călătorii dus-întors sau șase căătorii simple
- nu se mai acordă miere sau supliment nutritiv în școli
- înființarea Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare se prorogă până în 2026
- actualizarea (indexarea) pensiilor speciale (inclusiv a pensiilor militare), se va stabili prin legea bugetului de stat pe anul 2025, iar până atunci îngheață
- se prorogă articolul care precizează: „finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”
- se prorogă înființarea direcțiilor județene de învățământ preuniversitar/Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar, ca servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educației, cu personalitate juridică, prin reorganizarea inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București, finanțate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației
- se prorogă și: Cadrele didactice care coordonează implementarea proiectelor europene la nivel de unitate de învățământ, dar nu sunt remunerate pentru această activitate pot beneficia de o reducere a normei didactice de la 18 la 16 ore/săptămână cu acordul consiliului de administrație, la propunerea directorului unității de învățământ, în conformitate cu condițiile și metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației
- se prorogă și: Costul standard pentru unitățile de învățământ defavorizate, stabilite anual pe baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, la propunerea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, este suplimentat cu 25%.
- bursele studenților rămân la nivelul lunii decembrie 2024. Îngheață, de asemenea, și bursele elevilor
- Programul Masa Sănătoasă din școli va fi limitat la un cuantum ce nu a fost completat încă în proiect, în locul acestuia figurând trei puncte
Descărcați AICI Documentul cu Draftul ”Ordonanței trenuleț”
(Citește și: ”Valentin Lazea / Datoria României în câteva exemple istorice și cele 7 principii economice de bază”)
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Motto:
“Experienţele penibile pe care le-am făcut în anii din urmă ne impun astăzi, mai imperios ca oricând să-i ascultăm glasul profetic, să ne unim “în cuget şi în simţiri” , ca să putem repara pierderile dureroase pe care le-am suferit şi să asigurăm ţării noastre locul de frunte ce i se cuvine, în această parte a lumii.”
(Petre P. Negulescu – “Conflictul generaţiilor şi factorii progresului” – Discurs de recepţie la Academia Română, 25 mai, 1941)
”Ordonanța trenuleț” este o frecţie la un picior de lemn care prelungeste starea de agonie si nu rezolvă problemele grave cu care se confruntă economia României .
PSD, PNL și UDMR au decis ca pot face guvern fără USR, numai că pentru a implementa programul de reforme de care România are nevoie este necesară o majoritate parlamentară calificată de 2/3 care să poată trece legi organice.
De aceea, coalitia trebuie să se unească “în cuget şi în simţiri” pentru formarea unei majorităţi parlamentare confortabile capabile să alcătuiască un program comun de guvernare, bazat pe dezvoltare şi reforme prin eficientizare şi reducerea cheltuielilor publice şi a birocraţiei în administraţie, pentru că după 35 de ani de la revolutia din decembrie, 1989 si de la căderea comunismului, România este încă un stat nereformat, cu un sistem politico-administrativ excesiv centralizat. Aceasta este principala cauză a prelungirii stării de tranzitie de la socialism la capitalism, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan politic, economic, social si cultural. Hotia, coruptia si nepotismul sunt principalele racile ale clasei politice care frânează progresul, ne tin pe loc sau chiar regresăm. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. De aceea e nevoie de reforme profunde pentru a desfiinţa foarte multe structuri inutile la nivel central si local populate cu tot felul de nepotisme. Numai asa s-ar putea produce destrămarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
De aceea, programul de guvernare trebuie să pornească de la reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
România este singura tară din UE care nu a făcut reforma administrativ-teritorială pentru a crea structuri administrative compatibile cu cele europene (euroregiuni).
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în fiecare an de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze.
Ba mai mult, prin reforma administrativ-teritorială prin comasarea judetelor s-ar reduce automat si instituțiile publice deconcentrate și alte structuri din subordinea ministerelor sau a altor organe ale administrației publice centrale.
De asemenea, atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.