În cazul studenților la Drept, forma de învăţământ cu frecvenţă la zi, rata de finalizare a facultății este de 50%, în timp ce pentru studenții ce urmează astfel de programe la distanță sau la forma cu frecvență redusă, rata coboară la 33%.
Datele apar într-o analiză – Raportul privind starea învăţământului juridic superior din România – lansată vineri, de către Federaţia Asociaţiilor Studenţilor de Drept din România.
„Conform datelor înregistrate, înţelegem faptul că majoritatea facultăţilor de Drept din ţară nu organizează un examen propriu de admitere pentru ciclul de studii de licenţă, luând în considerare rezultatele obţinute de către candidaţi la Bacalaureat fie în totalitate, fie media ponderată a acestora şi a rezultatelor obţinute de aceştia în timpul studiilor liceale”, arată raportul, citat de Agerpres.
Alte constatări importante ale studiului
- Aproape o treime dintre studenţi nu consideră faptul că biblioteca facultăţii la care studiază asigură materialele necesare tuturor studenţilor înmatriculaţi, cel puţin la nivelul bibliografiei obligatorii – care face obiectul direct al tematicii examenului de an.
- În prezent, aproape jumătate dintre studenţi nu cunosc oportunităţile pe care facultatea le pune la dispoziţie, chiar atunci când acestea există şi sunt multiple.
- 73% dintre respondenţi nu sunt de acord cu reintroducerea obligativităţii lucrării de licenţă începând cu anul universitar 2025-2026, iar 7,3% sunt încă sceptici privind această măsură. Mai puţin de 20% sunt de acord cu această nouă structură.
- Doar 33,5% dintre aceştia au menţionat că facultatea de provenienţă le asigură un partener de practică pentru a putea parcurge stagiul de practică obligatorie sau facultativă în condiţii optime. Peste jumătate dintre aceştia au infirmat acest lucru, fiind nevoiţi să îşi asigure singuri practica de specialitate.
- Peste 75% dintre respondenţi consideră că actul educaţional este costisitor sau foarte costisitor, aspect subliniat atât de costul traiului în oraşele universitare, dar şi de preţurile considerabile pentru tratatele şi materialele de studiu, ori accesul la baze de date şi soft-uri legislative pe care universităţile nu le pun la dispoziţie.
- „Observăm, astfel, că o majoritate covârşitoare dintre studenţi nu cunosc dacă sunt reprezentaţi, conform legii, în Comisiile importante întocmite la nivelul facultăţilor la care studiază. Aceştia nu ştiu, deci, nici cui să se adreseze în caz de nevoie şi, mai ales, nu pot verifica dacă interesele lor au fost expuse aşa cum prevede legea”, se menţionează în document.
(Citește și: Universităţile româneşti şi-au ales misiunea academică: 32 dintre ele au optat pentru Educație și cercetare avansată)
****
Urmărește-ne pe Google News
