Definitii

ansamblul cheltuielilor necesare obţinerii unui volum de producţie dat, dintr-un bun. El poate fi privit: structural, pe termen scurt, divizat în cost global fix şi cost

acele cheltuieli ale întreprinderii care, pe termen scurt, sunt relativ independente de volumul producţiei obţinute: amortizarea capitalului fix, chirii, salariile personalului administrativ, de conducere, cheltuielile

suma costurilor globale fix şi variabil. Variaţia c.g.t. este determinată, pe termen scurt, numai de evoluţia costurilor variabile. La un moment dat, c.g.t. este determinată de: consumul tehnologic de factori

limitare a importurilor şi/sau exporturilor la un plafon maxim denumit contingent; măsură de politică comercială protecţionistă, utilizată de unele state ale lumii, pentru a asigura o protecţie sporită unor sectoare

(de muncă), acord de voinţă (convenţie) între patroni şi salariaţi prin care se stabilesc efecte juridice, în limitele prevăzute de lege, cu privire la condiţiile de muncă,

act juridic civil care constă în acordul de voinţe încheiat între doi sau mai mulţi agenţi economici, în scopul de a crea, modifica sau stinge raporturi

  reducerea cantităţii cerute dintr-un anumit bun ca urmare a creşterii preţului unitar, ceilalţi factori rămânând neschimbaţi (v. Cerere, Curba cererii).

operaţiune comercială în cadrul căreia exportatorul acceptă ca plata pentru livrările de mărfuri şi prestările de servicii să se facă în întregime sau parţial prin produse sau servicii care

activitate prin care se verifică respectarea normelor şi reglementărilor legale privind tranzacţiile de schimb, calitatea bunurilor, condiţiile de igienă în care are loc desfacerea mărfurilor, comportamentul vânzătorilor.  C.p. se exercită de

metodă de implicare a statului în economie, prin care se urmăreşte controlul inflaţiei, acţionân- du-se asupra nivelului şi corelaţiilor preţuri-salarii. C.p. şi s. se concretizează în măsuri prin care sunt autorizate

componentă a politicii bugetare prin care se asigură cunoaşterea realităţii privind încasările şi cheltuielile publice, se verifică modul în care se aplică legea bugetului şi alte reglementări, se descoperă noi rezerve

acţiune complexă prin care se verifică înregistrările în conturile contabile şi datele pe care acestea le conţin, modul în care documentele contabile reflectă faptele sau operaţiunile economice şi financiare,

(v. CONTURI ALE SECTOARELOR ECONOMICE) CONVERGENŢĂ, obiectiv al politicii economice şi monetare a Uniunii Europene stabilit în Tratatul privind Uniunea Europeană (Maastricht), o dată cu etapele realizării

schimbul monedelor naţionale între ele pe piaţă. În decursul timpului, procesul de c. a banilor a avut sensuri şi criterii de înfăptuire diferite. Iniţial, c. s-a realizat faţă de aur; aceasta

termen folosit pentru a desemna schimbul monedelor naţionale între ele. Monedele aflate în această stare sunt convertibile; situaţia lor este prevăzută în articolul VIII al Statutului F.M.I.

termen care desemnează schimbul monedei unei ţări pe alte monede, pentru asigurarea mijloacelor de plată externe necesare realizării anumitor categorii de operaţiuni.

activitate calificată de asistare managerială a factorilor responsabili, acordată, la cererea organizaţiilor, de către profesionişti din afara lor.  C. a proliferat pe măsura creşterii continue a complexităţii problemelor de

componentă a funcţiei consumului independentă de nivelul venitului, semnificaţia acesteia fiind legată de imposibilitatea amânării consumului, chiar şi în situaţia în care nivelul venitului va fi zero. Din punctul

folosirea unui bun care nu participă la crearea altor bunuri. A mânca o pâine, a folosi un frigider în gospodărie, a bea un pahar de vin,

consum de bunuri economice, cu excepţia capitalului fix, pentru a produce alte bunuri. Determinarea c.i. este importantă pentru calculul indicatorilor macroeconomici în vederea evitării înregistrărilor repetate.