operaţiune prin care statul se implică direct şi indirect în mecanismul complex de organizare şi funcţionare normală economico-socială. Prin aceasta statul urmăreşte să corijeze eşecurile economiei de piaţă şi să susţină desfăşurarea
realizarea şi/sau punerea la punct a unui produs sau proces tehnologic cu caracter de noutate. I. se bazează pe cunoştinţele tehnico- ştiinţifice descoperite şi este îndeosebi rezultatul cercetării aplicative, ale
matrice folosită în analiza input-output şi care se obţine din inversa diferenţei dintre matricea identitate (I) şi matricea coeficienţilor tehnologici (A), fiind notată astfel:
(1) cheltuieli efectuate pentru obţinerea, mărirea sau majorarea capitalului unei firme (întreprinderi). Participarea la constituirea sau extinderea unei întreprinderi în oricare din formele juridice prevăzute de
mod de receptare a sensului şi intensităţii inflaţiei într-un anume orizont de timp. În funcţie de i.a., agenţii economici pot să-şi adapteze comportamentele la starea, sensul şi ritmul
(v. INFLAŢIE) Inflaţie de penurie (v. INFLAŢIE) INFLAŢIE PRIN CERERE, acea formă de inflaţie care rezultă din creşterea cererii agregate, oferta agregată rămânând în urma acestei creşteri sau înregistrând
formă de inflaţie care apare în situaţia în care costurile producţiei cresc independent de cererea agregată. Dacă firmele sunt confruntate cu i. prin c., ele vor răspunde parţial prin creşterea
termen ce desem- nează inflaţia contemporană ca dezechilibru structural monetaro-material, care exprimă existenţa în circulaţie a unei mase monetare ce depăşeşte nevoile economiei reale, fapt care antrenează deprecierea banilor
ansamblu de soluţii conceptuale, metodologice şi operaţionale de utilizare a tehnologiei informatice, bazate pe calculatoare şi telecomunicaţii, pentru tratarea informaţiei economice. Constituită ca un domeniu distinct de cercetare,
proces de preluare în regim de asistare cu calculatorul a funcţiunilor de ordin tehnologic, economic, educaţional, conceptual etc., ale unui sistem-obiect de tip firmă de afaceri,
formă de manifestare a hazardului moral într-o relaţie contractuală incompletă. Acţiunile părţilor contractante depind de starea mediului economic. Chiar în cazul în care acţiunile tuturor părţilor contractante
desemnează diferenţe între informaţiile deţinute de participanţii la o tranzacţie pe piaţă. În situaţiile de i.a., vânzătorii şi cumpărătorii au şanse inegale generate de informaţiile relevante de
categorie de informaţii având ca reprezentare agenţii economici, procesele şi mărimile economice. I.e. se prezintă, în cea mai mare parte, sub forma unor indicatori cu diferite grade de
ansamblul de elemente materiale, organizaţionale şi informaţionale prin care se asigură legăturile atât dintre ramurile economiei, cât şi dintre diferitele zone teritoriale. I. constă din căi ferate, aeroporturi, spitale, şcoli, drumuri ş.a., precum şi
potenţial de decepţie socială, acumulată în special în etapele în care se înregistrează eforturi considerabile depuse pentru a mări oferta unor servicii de o calitate tot mai
procesul de creare a unui produs vandabil, nou sau ameliorat (inovarea de produs), sau a unui nou mod de fabricare a vechilor produse (inovarea de
noutate care poate fi aplicată în tehnica şi tehnologia de producţie sau în gestiunea unei unităţi economice în condiţii de eficienţă. I. include noile tehnici şi tehnologii de producţie,
combinaţie între rata dobânzii pe termen scurt şi cursul de schimb, care furnizează informaţii privind caracterul politicii monetare. Modificările indicelui condiţiilor monetare arată gradul de relaxare sau de
(1) medie a valorii titlurilor (a acţiunilor) emise de 30 de companii americane, titluri tranzacţionate la Bursa de Valori din New York şi publicat de firma
un indice al acţiunilor ordinare publicat zilnic de ziarul “Financial Times” (exceptând zilele de sâmbătă şi duminică). Acest indice este utilizat ca barometru al cursurilor acţiunilor
operaţiune prin care statul se implică direct şi indirect în mecanismul complex de organizare şi funcţionare normală economico-socială. Prin aceasta statul urmăreşte să corijeze eşecurile economiei de piaţă şi să susţină desfăşurarea
realizarea şi/sau punerea la punct a unui produs sau proces tehnologic cu caracter de noutate. I. se bazează pe cunoştinţele tehnico- ştiinţifice descoperite şi este îndeosebi rezultatul cercetării aplicative, ale
matrice folosită în analiza input-output şi care se obţine din inversa diferenţei dintre matricea identitate (I) şi matricea coeficienţilor tehnologici (A), fiind notată astfel:
(1) cheltuieli efectuate pentru obţinerea, mărirea sau majorarea capitalului unei firme (întreprinderi). Participarea la constituirea sau extinderea unei întreprinderi în oricare din formele juridice prevăzute de
mod de receptare a sensului şi intensităţii inflaţiei într-un anume orizont de timp. În funcţie de i.a., agenţii economici pot să-şi adapteze comportamentele la starea, sensul şi ritmul
(v. INFLAŢIE) Inflaţie de penurie (v. INFLAŢIE) INFLAŢIE PRIN CERERE, acea formă de inflaţie care rezultă din creşterea cererii agregate, oferta agregată rămânând în urma acestei creşteri sau înregistrând
formă de inflaţie care apare în situaţia în care costurile producţiei cresc independent de cererea agregată. Dacă firmele sunt confruntate cu i. prin c., ele vor răspunde parţial prin creşterea
termen ce desem- nează inflaţia contemporană ca dezechilibru structural monetaro-material, care exprimă existenţa în circulaţie a unei mase monetare ce depăşeşte nevoile economiei reale, fapt care antrenează deprecierea banilor
ansamblu de soluţii conceptuale, metodologice şi operaţionale de utilizare a tehnologiei informatice, bazate pe calculatoare şi telecomunicaţii, pentru tratarea informaţiei economice. Constituită ca un domeniu distinct de cercetare,
proces de preluare în regim de asistare cu calculatorul a funcţiunilor de ordin tehnologic, economic, educaţional, conceptual etc., ale unui sistem-obiect de tip firmă de afaceri,
formă de manifestare a hazardului moral într-o relaţie contractuală incompletă. Acţiunile părţilor contractante depind de starea mediului economic. Chiar în cazul în care acţiunile tuturor părţilor contractante
desemnează diferenţe între informaţiile deţinute de participanţii la o tranzacţie pe piaţă. În situaţiile de i.a., vânzătorii şi cumpărătorii au şanse inegale generate de informaţiile relevante de
categorie de informaţii având ca reprezentare agenţii economici, procesele şi mărimile economice. I.e. se prezintă, în cea mai mare parte, sub forma unor indicatori cu diferite grade de
ansamblul de elemente materiale, organizaţionale şi informaţionale prin care se asigură legăturile atât dintre ramurile economiei, cât şi dintre diferitele zone teritoriale. I. constă din căi ferate, aeroporturi, spitale, şcoli, drumuri ş.a., precum şi
potenţial de decepţie socială, acumulată în special în etapele în care se înregistrează eforturi considerabile depuse pentru a mări oferta unor servicii de o calitate tot mai
procesul de creare a unui produs vandabil, nou sau ameliorat (inovarea de produs), sau a unui nou mod de fabricare a vechilor produse (inovarea de
noutate care poate fi aplicată în tehnica şi tehnologia de producţie sau în gestiunea unei unităţi economice în condiţii de eficienţă. I. include noile tehnici şi tehnologii de producţie,
combinaţie între rata dobânzii pe termen scurt şi cursul de schimb, care furnizează informaţii privind caracterul politicii monetare. Modificările indicelui condiţiilor monetare arată gradul de relaxare sau de
(1) medie a valorii titlurilor (a acţiunilor) emise de 30 de companii americane, titluri tranzacţionate la Bursa de Valori din New York şi publicat de firma
un indice al acţiunilor ordinare publicat zilnic de ziarul “Financial Times” (exceptând zilele de sâmbătă şi duminică). Acest indice este utilizat ca barometru al cursurilor acţiunilor
