construcţie teore- tică a economistului Jean Baptiste Say (1767-1832), apărător al liberei concurenţe şi libertăţii economice. L.d. poate fi formulată astfel: produsele se schimbă contra produse şi orice ofertă îşi creează propria
relaţia inversă (negativă) între cantitatea cerută dintr-un anumit bun şi preţul bunului respectiv. Dacă toate celelalte condiţii rămân neschimbate, iar preţul creşte (scade), atunci cantitatea cerută scade (creşte).
(1908-1986), s-a născut la Budapesta. A studiat la Berlin şi la Londra. Licenţiat al London School of Economics în 1930, unde va ţine cursuri până în 1947.
(1912-1982), economist şi matematician rus, profesor universitar. A studiat la Universitatea din Leningrad, mai întâi, matematica şi fizica, apoi economia. A obţinut titlul de doctor în matematică (1930),
termen care semnifică o cunoaştere a modului în care poate fi făcut ceva (a şti cum). K.- h. reprezintă priceperea, îndemânarea de a desfăşura o anumită activitate. Potrivit Comisiei Camerei de
(1882-1938), economist rus, profesor universitar. A absolvit Facultatea de ştiinţe juridice de la Universitatea din Sankt Petersburg. El este cunoscut ca autor al teoriei ciclurilor economice
(1910-1985), economist american de origine olandeză, profesor universitar. A studiat, mai întâi, matematica şi fizica la Universitatea din Utrecht. Apoi va studia ştiinţele economice la Universitatea din
(v. TEORIA JOCURILOR) JOINT VENTURE, noţiune juridico-economică (de sorginte nord-americană) care semnifică asocierea a două sau mai multe persoane fizice şi/sau persoane juridice în scopul întemeierii unei noi societăţi
contract de cooperare între mai mulţi agenţi economici în realizarea unui proiect comun, într-un timp relativ scurt, fără a se realiza o societate comercială de capital. Este
(1819-1905), economist francez care este considerat autorul teoriei despre mişcarea ondulatorie a activităţilor economice. El a împărţit ciclul economic în trei faze: prosperitatea neobişnuită, criza şi
sintagmă ce reflectă ideea de egalitate în drepturi a oamenilor, idee care se realizează dacă fiecare primeşte o contraprestaţie egală cu contribuţia sa. De pildă, dacă sunt reunite condiţiile
apreciere ce răspunde principiului “fiecăruia după nevoile sale”. J.d. presupune realizarea egalităţii economice, respectiv, atenuarea inegalităţilor economice (în venituri) prin redistribuirea veniturilor dinspre bogaţi spre săraci, dinspre
termen cu ajutorul căruia se fac judecăţi de valoare cu privire la realizarea în societate, în raporturile dintre oameni, a ideilor fundamentale de egalitate în
(1835-1882), economist englez, profesor la Colegiul Owens din Manchester. Mai târziu (după 1876) a predat la Universitatea din Londra. Este unul din fondatorii marginalismului şi ai economiei
intermediar în comerţul internaţional, în mod deosebit în comerţul cu materii prime. J. face legătura între furnizorul-exportator şi clientul-impor- tator, fără a urmări să deţină proprietatea asupra mărfurilor în cauză pe o
operaţiune efectuată la bursă, cu scopul obţinerii unui câştig rezultat din diferenţa dintre cursul hârtiilor de valoare sau al bunurilor fungibile din momentul cumpărării şi cel al
cheltuieli efectuate pentru dobândirea de valori mobiliare pe pieţele de capital organizate şi reglementate, în scopul obţinerii de câştiguri de capital din dividende, şi din dobânzi aferente
(STRĂINE), transferuri de capital dintr-o ţară în alta sub forma investiţiilor directe sau de portofoliu. Investiţia directă constă în plasarea de capitaluri de către investitorii străini pentru înfiinţarea de
construcţie teore- tică a economistului Jean Baptiste Say (1767-1832), apărător al liberei concurenţe şi libertăţii economice. L.d. poate fi formulată astfel: produsele se schimbă contra produse şi orice ofertă îşi creează propria
relaţia inversă (negativă) între cantitatea cerută dintr-un anumit bun şi preţul bunului respectiv. Dacă toate celelalte condiţii rămân neschimbate, iar preţul creşte (scade), atunci cantitatea cerută scade (creşte).
(1908-1986), s-a născut la Budapesta. A studiat la Berlin şi la Londra. Licenţiat al London School of Economics în 1930, unde va ţine cursuri până în 1947.
(1912-1982), economist şi matematician rus, profesor universitar. A studiat la Universitatea din Leningrad, mai întâi, matematica şi fizica, apoi economia. A obţinut titlul de doctor în matematică (1930),
termen care semnifică o cunoaştere a modului în care poate fi făcut ceva (a şti cum). K.- h. reprezintă priceperea, îndemânarea de a desfăşura o anumită activitate. Potrivit Comisiei Camerei de
(1882-1938), economist rus, profesor universitar. A absolvit Facultatea de ştiinţe juridice de la Universitatea din Sankt Petersburg. El este cunoscut ca autor al teoriei ciclurilor economice
(1910-1985), economist american de origine olandeză, profesor universitar. A studiat, mai întâi, matematica şi fizica la Universitatea din Utrecht. Apoi va studia ştiinţele economice la Universitatea din
(v. TEORIA JOCURILOR) JOINT VENTURE, noţiune juridico-economică (de sorginte nord-americană) care semnifică asocierea a două sau mai multe persoane fizice şi/sau persoane juridice în scopul întemeierii unei noi societăţi
contract de cooperare între mai mulţi agenţi economici în realizarea unui proiect comun, într-un timp relativ scurt, fără a se realiza o societate comercială de capital. Este
(1819-1905), economist francez care este considerat autorul teoriei despre mişcarea ondulatorie a activităţilor economice. El a împărţit ciclul economic în trei faze: prosperitatea neobişnuită, criza şi
sintagmă ce reflectă ideea de egalitate în drepturi a oamenilor, idee care se realizează dacă fiecare primeşte o contraprestaţie egală cu contribuţia sa. De pildă, dacă sunt reunite condiţiile
apreciere ce răspunde principiului “fiecăruia după nevoile sale”. J.d. presupune realizarea egalităţii economice, respectiv, atenuarea inegalităţilor economice (în venituri) prin redistribuirea veniturilor dinspre bogaţi spre săraci, dinspre
termen cu ajutorul căruia se fac judecăţi de valoare cu privire la realizarea în societate, în raporturile dintre oameni, a ideilor fundamentale de egalitate în
(1835-1882), economist englez, profesor la Colegiul Owens din Manchester. Mai târziu (după 1876) a predat la Universitatea din Londra. Este unul din fondatorii marginalismului şi ai economiei
intermediar în comerţul internaţional, în mod deosebit în comerţul cu materii prime. J. face legătura între furnizorul-exportator şi clientul-impor- tator, fără a urmări să deţină proprietatea asupra mărfurilor în cauză pe o
operaţiune efectuată la bursă, cu scopul obţinerii unui câştig rezultat din diferenţa dintre cursul hârtiilor de valoare sau al bunurilor fungibile din momentul cumpărării şi cel al
cheltuieli efectuate pentru dobândirea de valori mobiliare pe pieţele de capital organizate şi reglementate, în scopul obţinerii de câştiguri de capital din dividende, şi din dobânzi aferente
(STRĂINE), transferuri de capital dintr-o ţară în alta sub forma investiţiilor directe sau de portofoliu. Investiţia directă constă în plasarea de capitaluri de către investitorii străini pentru înfiinţarea de
