(v. DEFLATOR) INDICELE HIRFENDAHL-HIRSCHMAN, in- dice care exprimă gradul de concentrare a pieţei, luând în seamă dispersia ce există între cele mai mari firme. Se defineşte ca suma
indice compozit pe baza căruia sunt ierarhizate ţările lumii în funcţie de anumite criterii economice, sociale şi de indicatori parţiali adecvaţi fiecărui criteriu. Criteriile şi indicatorii parţiali de
indice bursier al acţiunilor, calculat sub forma unei medii ponderate a preţurilor titlurilor a 225 de societăţi cotate la Bursa de Valori de la Tokyo.
este un tip de indice sintetic al preţurilor calculat ca o medie aritmetică a indicilor individuali de preţuri = 0 ,j t
mărime relativă a evoluţiei preţurilor unor bunuri marfare, titluri financiare etc., de-a lungul unei anumite perioade de timp. În funcţie de numărul de produse, servicii etc.
54 de indici calculaţi de Institutul de evidenţă respectiv ca medie aritmetică ponderată pentru diferite sectoare ale pieţei (bunuri de capital, bunuri de consum etc.). Sunt larg
metodă de raţionament în analiza economică. Inducţia este modul de a raţiona trecând de la particular la general, de la fapte la generalizări teoretice. Este operaţiunea
termen ce desemnează, pe de o parte, ansamblul organizaţiilor ce produc cunoaştere nouă ca atare (cercetarea, producerea şi prelucrarea informaţiei, inovaţia şi difuzarea informaţiei în sistemul societal global),
(v. INDUSTRIE) Industrie prelucrătoare (v. INDUSTRIE) INERŢIE INFLAŢIONISTĂ, caracteristică a multor economii dezvoltate moderne, când rata inflaţiei se menţine la acelaşi nivel până când un eveniment economic oarecare
impozite suportate direct de către cei care le plătesc şi care nu se transferă asupra preţurilor. I.d. pot fi pe profit, pe salarii, pe venitul agricol, pe dividende,
formă de redistribuire sau de transfer de venit, de la cei bogaţi la cei săraci în vederea garantării unui venit minim a acestora din urmă. I.n. este considerat
(v. IMPOZITUL PE VENIT) IMPOZITUL PE VENIT, impozit anual, perceput de către stat asupra venitului persoanelor fizice şi persoanelor juridice (unităţi economice industriale, agricole, comerciale, bancare, institute
formă a impozitului pe venitul persoanelor fizice, care presupune impunerea fiscală globală pe veniturile cumulate, realizate de o persoană fizică. Se porneşte de la ideea că orice venit trebuie să fie
formă de fiscalitate aplicată unei activităţi generatoare de externalităţi negative, astfel încât costurile private ale activităţii să fie egale cu costurile sociale ale acesteia, asigurându-se astfel internalizarea externalităţilor
complex de măsuri, de metode, tehnici şi operaţiuni, în baza legii, prin care se stabilesc tipurile de impozite, obiectul impozabil, mărimea impozitului ce revine în sarcina
exprimă faptul că o unitate economică se află în imposibilitatea de a-şi onora angajamentele contractuale, datorită managementului defectuos al activităţii proprii sau din cauza unor evenimente survenite în mediul
modalitate (procedeu economic) de prevenire a erodării puterii de cumpărare a populaţiei, prin realizarea unor corelaţii între salarii, pe de o parte, şi preţuri, costul vieţii,
expresia numerică (cifrică) a laturii cantitative a fenomenelor şi proceselor economice, în condiţii concrete de timp şi de loc. Fiecare i.e. are o anumită formă de exprimare în funcţie de
unul dintre indicatorii multidimensionali, compoziţi. Evoluţia i.d.u. este diferenţiată şi corelată cu obiectivele politicii economice şi sociale din fiecare ţară. A fost introdus pentru prima dată în Raportul P.N.U.D. (1990). Fundamentarea i.d.u. are
indice de utilitate derivat prin acceptarea unor axiome ale comportamentului raţional în condiţii de incertitudine, introdus în 1944 de cei doi autori. Fie premiile băneşti
(v. DEFLATOR) INDICELE HIRFENDAHL-HIRSCHMAN, in- dice care exprimă gradul de concentrare a pieţei, luând în seamă dispersia ce există între cele mai mari firme. Se defineşte ca suma
indice compozit pe baza căruia sunt ierarhizate ţările lumii în funcţie de anumite criterii economice, sociale şi de indicatori parţiali adecvaţi fiecărui criteriu. Criteriile şi indicatorii parţiali de
indice bursier al acţiunilor, calculat sub forma unei medii ponderate a preţurilor titlurilor a 225 de societăţi cotate la Bursa de Valori de la Tokyo.
este un tip de indice sintetic al preţurilor calculat ca o medie aritmetică a indicilor individuali de preţuri = 0 ,j t
mărime relativă a evoluţiei preţurilor unor bunuri marfare, titluri financiare etc., de-a lungul unei anumite perioade de timp. În funcţie de numărul de produse, servicii etc.
54 de indici calculaţi de Institutul de evidenţă respectiv ca medie aritmetică ponderată pentru diferite sectoare ale pieţei (bunuri de capital, bunuri de consum etc.). Sunt larg
metodă de raţionament în analiza economică. Inducţia este modul de a raţiona trecând de la particular la general, de la fapte la generalizări teoretice. Este operaţiunea
termen ce desemnează, pe de o parte, ansamblul organizaţiilor ce produc cunoaştere nouă ca atare (cercetarea, producerea şi prelucrarea informaţiei, inovaţia şi difuzarea informaţiei în sistemul societal global),
(v. INDUSTRIE) Industrie prelucrătoare (v. INDUSTRIE) INERŢIE INFLAŢIONISTĂ, caracteristică a multor economii dezvoltate moderne, când rata inflaţiei se menţine la acelaşi nivel până când un eveniment economic oarecare
impozite suportate direct de către cei care le plătesc şi care nu se transferă asupra preţurilor. I.d. pot fi pe profit, pe salarii, pe venitul agricol, pe dividende,
formă de redistribuire sau de transfer de venit, de la cei bogaţi la cei săraci în vederea garantării unui venit minim a acestora din urmă. I.n. este considerat
(v. IMPOZITUL PE VENIT) IMPOZITUL PE VENIT, impozit anual, perceput de către stat asupra venitului persoanelor fizice şi persoanelor juridice (unităţi economice industriale, agricole, comerciale, bancare, institute
formă a impozitului pe venitul persoanelor fizice, care presupune impunerea fiscală globală pe veniturile cumulate, realizate de o persoană fizică. Se porneşte de la ideea că orice venit trebuie să fie
formă de fiscalitate aplicată unei activităţi generatoare de externalităţi negative, astfel încât costurile private ale activităţii să fie egale cu costurile sociale ale acesteia, asigurându-se astfel internalizarea externalităţilor
complex de măsuri, de metode, tehnici şi operaţiuni, în baza legii, prin care se stabilesc tipurile de impozite, obiectul impozabil, mărimea impozitului ce revine în sarcina
exprimă faptul că o unitate economică se află în imposibilitatea de a-şi onora angajamentele contractuale, datorită managementului defectuos al activităţii proprii sau din cauza unor evenimente survenite în mediul
modalitate (procedeu economic) de prevenire a erodării puterii de cumpărare a populaţiei, prin realizarea unor corelaţii între salarii, pe de o parte, şi preţuri, costul vieţii,
expresia numerică (cifrică) a laturii cantitative a fenomenelor şi proceselor economice, în condiţii concrete de timp şi de loc. Fiecare i.e. are o anumită formă de exprimare în funcţie de
unul dintre indicatorii multidimensionali, compoziţi. Evoluţia i.d.u. este diferenţiată şi corelată cu obiectivele politicii economice şi sociale din fiecare ţară. A fost introdus pentru prima dată în Raportul P.N.U.D. (1990). Fundamentarea i.d.u. are
indice de utilitate derivat prin acceptarea unor axiome ale comportamentului raţional în condiţii de incertitudine, introdus în 1944 de cei doi autori. Fie premiile băneşti
