Definitii

prag de satisfacere a trebuinţelor minime ale omului prin care să se asigure supravieţuirea într-un timp relativ scurt. Noţiunea de s. se apropie de graniţele subnutriţiei, iar

(1) fenomen economic caracteristic dezechilibrului de presiune pe piaţa bunurilor, materializat în existenţa unor stocuri de mărfuri exagerat de mari care determină o depăşire a cererii

termen ce desemnează formarea sau obţinerea unui profit mai mare în raport cu o mărime de referinţă, care este de regulă un profit mai mic sau un

diferenţa dintre ceea ce producătorul primeşte (prin preţul de echilibru)  şi ceea ce el cheltuieşte (exprimat prin costul marginal). Curba ofertei se suprapune peste curba costului

(n. 1911), economist  american progresist, adept al doctrinei marxiste. Studiile sale s-au concentrat pe probleme privitoare la structurile şi mecanismele capitalismului contemporan. Într-o serie de

formă de derulare a operaţiilor de contrapartidă/compensaţie, bazată pe un acord de plăţi între unităţi economice din ţări diferite şi pe funcţionarea unui cont de clearing cu care se

(v. STABILITATE ECONOMICĂ) STABILITATE MONETARĂ, situaţie caracterizată prin menţinerea puterii de cumpărare a monedei. Într-o economie cu monedă stabilă, inflaţia este inexistentă, iar fluctuaţiile cursului valutar

operaţiune prin care banca centrală vine în sprijinul politicilor economice de echilibrare a economiei prin restabilirea egalităţii între masa monetară în circulaţie şi necesarul din economie. Măsură drastică ce

termen ce semnifică acele mecanisme şi caracteristici ale economiei care, fără intervenţia guvernamentală, acţionează automat în direcţia limitării fluctuaţiilor. De exemplu, dacă venitul naţional se diminuează, şi taxele şi impozitele directe şi indirecte

termen compus care semnifică acea situaţie din economiile ţărilor care se caracterizează prin inflaţie rapidă şi prin lipsa de creştere notabilă a economiei; adesea, s. pune în evidenţă o creştere eco- nomică “zero”

(1) acord între Fondul Monetar Internaţional şi o ţară membră, ce permite acesteia să obţină imediat drepturi speciale de tragere suplimentare faţă de cota sa normală în cazuri de urgenţă, cum sunt

ştiinţă care are ca obiect aplicarea metodelor statistice în vederea măsurării, prezentării şi interpretării realităţii econo- mice. S.e. studiază fenomenele social-economice de masă şi caracterizează latura cantitativ-numerică a acestora, stabilind dimensiunea, dinamica, intensita-

caracteristică esenţială a economiei de piaţă ca sistem economic real mixt. “Remodelat sau chiar de-a dreptul nou, statul rămâne ceea ce a fost dintotdeauna, un fascicul de funcţii şi

(v. STATUL BUNĂSTĂRII) Statul-providenţă (v. STATUL BUNĂSTĂRII) Statul redistributiv (v. STATUL BUNĂSTĂRII) STIEGLER, GEORGE JOSEPH (1911-1991), economist american, profesor universitar. A absolvit cursurile Universităţii din Washington în 1931 şi,

(1913-1991), eminent economist englez, profesor universitar. A studiat la Universitatea Cambridge, unde iniţial devine licenţiat în drept, iar apoi îşi ia masteratul în economie (1938),

(v. DEZVOLTARE) STRATEGIE ECONOMICĂ, ansamblu de planuri, metode, stratageme şi obiective care descriu o manieră corelată de abordare a unei situaţii conflictuale din domeniul economic. Termenul de

consum de bunuri şi servicii mai mic decât cel necesar existenţei  şi dezvoltării normale a indivizilor. S. cuprinde marea majoritate a populaţiei din ţările slab dezvoltate sau în curs de

titular al drep- tului de proprietate (persoană fizică sau juridică) care exercită atributele raportului economic de proprietate asupra unor bunuri determinate, direct şi nemijlocit, fără a fi necesară intervenţia altei

(1) stare a economiei caracterizată prin insuficienţa producţiei şi a ofertei în raport cu cererea solvabilă sau în raport cu un nivel considerat minim pentru satisfacerea nevoilor stricte,