mişcarea capitalului dintr-o ţară în alta prin intermediul agenţilor economici privaţi, al autorităţii publice (guvernelor) sau al organismelor financiare internaţionale. Fluxul internaţional de capitaluri poate îmbrăca forma
(v. REPARTIŢIE) TRANSFORMAREA LUI KOYCK, metodă de transformare a variabilelor utilizată în modelele econometrice cu efect întârziat, în care variabila factorială influenţează rezultatul cu o întârziere în descreştere pe o
înţelegeri (rapor- turi) între agenţii economici, pe baza cărora se desfăşoară mişcări permanente de bunuri în economie sau fluxurile economice reale şi monetare. Participanţi la t.e. sunt toate categoriile
proces de transformări radicale, profunde, în structurile de proprietate şi economice ale producţiei de bunuri şi servicii ce se produc în fostele ţări comuniste în vederea instaurării preponderenţei
teorie ce susţine că “diferenţele mici existente în condiţiile iniţiale pot produce diferenţe foarte mari într-un fenomen. O mică eroare în condiţiile iniţiale poate duce la
parte a teoriei eco- nomice care analizează forţele care determină localizarea activităţilor economice. Bazele acestei teorii, care avea să deschidă calea studiilor moderne de amenajare urbană şi a teritoriului,
teorie aparţinând economistului englez Kelvin Lancaster, prin care se explică comportamentul consumatorului pornind de la caracteristicile bunurilor economice. Această teorie afirmă că alegerile indivizilor operează în primul rând asupra caracteristicilor şi
orientare în gândirea economică în care se consideră că principalul de- terminant al creşterii economice îl reprezintă alocarea şi utilizarea eficientă a factorilor de producţie în economie. Reprezentanţii acestei teorii
ramură a matematicii cu largă aplicabilitate în ştiinţă (inclusiv în economie), care are ca obiect de studiu fenomenele aleatorii. Apariţia t.p. este legată de studiul proble- melor referitoare la jocurile de noroc
(v. TEORIA COMPORTAMENTULUI PRODUCĂTORULUI) Teoria producătorului pe termen scurt (v. TEORIA COMPORTAMENTULUI PRODUCĂTORULUI) TEORIA SIMETRICĂ A VALORII, teorie funda- mentată de către fruntaşii şcolilor de la Lausanne şi Cambridge, în
teorie propusă de Milton Friedman (“A Theory of the Consumption Function”, 1957) în cadrul dezbaterii asupra formei exacte a funcţiei de consum şi a eficacităţii politicilor de
ansamblul de idei, concepţii, doctrine care privesc mişcarea (dinamica) vieţii economice ca o suită permanentă de dezechilibre, ca dereglări continue ale raportului dintre cererea şi oferta de bunuri,
idei, principii, concepte, reguli etc. sistematice ale diferitelor şcoli şi curente de gândire economică având ca obiect, în ultimă instanţă, problematica preţului, explicarea acestuia: ce este? ce semnifică?
ansamblul de idei, concepţii, doctrine privind starea unei economii. În t. privind e.e. se porneşte de la egalitatea a două mărimi măsurabile, interdependente. De pildă, echilibrul bugetar arată egalitatea dintre veniturile şi
metodă de tranziţie ce propune introducerea reformelor în economie în mod secvenţial. Gradualismul face reforma mai uşor de iniţiat şi de implementat, deoarece îi conferă opţiunea de reversibilitate
raport între indicele preţurilor la export şi indicele preţurilor la import. În ultimele decenii, tendinţa a fost de înrăutăţire a t.s. ţărilor în curs de dezvoltare cu
test al bunăstării propus de laureatul Premiului Nobel, Paul Samuelson. Conform acestui test, fiind date două situaţii oarecare privind bunăstarea membrilor unei societăţi, pentru orice distribuţie
metodă de analiză statistică ce cuprinde estimări şi deducţii statistice în condiţii de incertitudine totală, în care informaţiile date apriori sunt combinate formal cu date din eşantioane pentru a
(metoda multiplicatorilor lui Lagrange), metodă de aflare a soluţiei optime a unei probleme de programare. T.L. constă, din punct de vedere matematic, în determinarea extremului (a maximului sau
teoremă care stabileşte că suma (şi media) unei mulţimi de variabile aleatorii va urma o distribuţie normală dacă eşantionul (observaţiei, cercetării) este suficient de mare. Această teoremă este foarte importantă în econometrie,
mişcarea capitalului dintr-o ţară în alta prin intermediul agenţilor economici privaţi, al autorităţii publice (guvernelor) sau al organismelor financiare internaţionale. Fluxul internaţional de capitaluri poate îmbrăca forma
(v. REPARTIŢIE) TRANSFORMAREA LUI KOYCK, metodă de transformare a variabilelor utilizată în modelele econometrice cu efect întârziat, în care variabila factorială influenţează rezultatul cu o întârziere în descreştere pe o
înţelegeri (rapor- turi) între agenţii economici, pe baza cărora se desfăşoară mişcări permanente de bunuri în economie sau fluxurile economice reale şi monetare. Participanţi la t.e. sunt toate categoriile
proces de transformări radicale, profunde, în structurile de proprietate şi economice ale producţiei de bunuri şi servicii ce se produc în fostele ţări comuniste în vederea instaurării preponderenţei
teorie ce susţine că “diferenţele mici existente în condiţiile iniţiale pot produce diferenţe foarte mari într-un fenomen. O mică eroare în condiţiile iniţiale poate duce la
parte a teoriei eco- nomice care analizează forţele care determină localizarea activităţilor economice. Bazele acestei teorii, care avea să deschidă calea studiilor moderne de amenajare urbană şi a teritoriului,
teorie aparţinând economistului englez Kelvin Lancaster, prin care se explică comportamentul consumatorului pornind de la caracteristicile bunurilor economice. Această teorie afirmă că alegerile indivizilor operează în primul rând asupra caracteristicilor şi
orientare în gândirea economică în care se consideră că principalul de- terminant al creşterii economice îl reprezintă alocarea şi utilizarea eficientă a factorilor de producţie în economie. Reprezentanţii acestei teorii
ramură a matematicii cu largă aplicabilitate în ştiinţă (inclusiv în economie), care are ca obiect de studiu fenomenele aleatorii. Apariţia t.p. este legată de studiul proble- melor referitoare la jocurile de noroc
(v. TEORIA COMPORTAMENTULUI PRODUCĂTORULUI) Teoria producătorului pe termen scurt (v. TEORIA COMPORTAMENTULUI PRODUCĂTORULUI) TEORIA SIMETRICĂ A VALORII, teorie funda- mentată de către fruntaşii şcolilor de la Lausanne şi Cambridge, în
teorie propusă de Milton Friedman (“A Theory of the Consumption Function”, 1957) în cadrul dezbaterii asupra formei exacte a funcţiei de consum şi a eficacităţii politicilor de
ansamblul de idei, concepţii, doctrine care privesc mişcarea (dinamica) vieţii economice ca o suită permanentă de dezechilibre, ca dereglări continue ale raportului dintre cererea şi oferta de bunuri,
idei, principii, concepte, reguli etc. sistematice ale diferitelor şcoli şi curente de gândire economică având ca obiect, în ultimă instanţă, problematica preţului, explicarea acestuia: ce este? ce semnifică?
ansamblul de idei, concepţii, doctrine privind starea unei economii. În t. privind e.e. se porneşte de la egalitatea a două mărimi măsurabile, interdependente. De pildă, echilibrul bugetar arată egalitatea dintre veniturile şi
metodă de tranziţie ce propune introducerea reformelor în economie în mod secvenţial. Gradualismul face reforma mai uşor de iniţiat şi de implementat, deoarece îi conferă opţiunea de reversibilitate
raport între indicele preţurilor la export şi indicele preţurilor la import. În ultimele decenii, tendinţa a fost de înrăutăţire a t.s. ţărilor în curs de dezvoltare cu
test al bunăstării propus de laureatul Premiului Nobel, Paul Samuelson. Conform acestui test, fiind date două situaţii oarecare privind bunăstarea membrilor unei societăţi, pentru orice distribuţie
metodă de analiză statistică ce cuprinde estimări şi deducţii statistice în condiţii de incertitudine totală, în care informaţiile date apriori sunt combinate formal cu date din eşantioane pentru a
(metoda multiplicatorilor lui Lagrange), metodă de aflare a soluţiei optime a unei probleme de programare. T.L. constă, din punct de vedere matematic, în determinarea extremului (a maximului sau
teoremă care stabileşte că suma (şi media) unei mulţimi de variabile aleatorii va urma o distribuţie normală dacă eşantionul (observaţiei, cercetării) este suficient de mare. Această teoremă este foarte importantă în econometrie,
