UTILITATE MARGINALĂ A BANILOR
ianuarie 16, 2014
sporul mărimii utilităţii individuale pe care-l aduce creşterea cu o unitate monetară a bugetului (venitului) personal al unui agent economic.
sporul mărimii utilităţii individuale pe care-l aduce creşterea cu o unitate monetară a bugetului (venitului) personal al unui agent economic.
concept ce semnifică metodele neoclasice de măsurare a utilităţii economice. După cum se ştie, măsurarea cardinală a utilităţii a ridicat numeroase semne de întrebare, mai ales în legătură cu
-Morgenstern (v. ADVERSAR AL RISCULUI, ASUMAREA RISCULUI) Utilizarea creditelor F.M.I. (v. FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL)
dreptul unei persoane de a poseda şi de a folosi un bun care aparţine altuia, precum şi posibilitatea exercitării dreptului de posesiune şi folosinţă în aceleaşi condiţii ca şi proprietarul
(v. AGENŢI ECONOMICI) UNIUNE ECONOMICĂ, înţelegere între mai multe ţări, prin care se stabilesc tarife vamale comune faţă de terţi şi politici comerciale concertate, menite să reducă restricţiile
prag sub care rata dobânzii nu poate, practic, să scadă. Deşi, teoretic, rata dobânzii ar putea să ajungă la zero, când randamentul plasamentelor este maxim, Keynes ia în
tratat semnat în anul 1991 de şefii de guvern ai ţărilor membre ale Uniunii Europene, prin care se pun bazele procesului de realizare a uniunii economice şi monetare.
acord semnat la Nisa (Franţa) în anul 2001, prin care se afirmă hotărârea ţărilor membre ale Uniunii Europene de a continua procesul de extindere. Prin acest
(v. UNIUNEA EUROPEANĂ) Trată (v. CAMBIE) TREZORERIE, (în teoria clasică a finanţelor) casier public şi bancă a statului. În calitate de casier public, t. îşi exercită funcţiile tradiţionale de centralizare a fondurilor publice şi
(v. BARTER) TRUST, formă de integrare orizontală sau verticală a producţiei şi de concentrare a capitalurilor, în care întreprinderile participante îşi pierd independenţa de producţie şi de marketing, proprietarii lor
teză a economistului suedez care se referă la faptul că ţările apropiate ca nivel al venitului naţional pe locuitor au între ele un volum mare de schimburi de
idee conform căreia efec- tele benefice ale progresului tehnic se răsfrâng în special asupra ţărilor dezvoltate. În ţările în curs de dezvoltare progresul tehnic nu duce neapărat
(1783- 1850), economist german, considerat întemeietorul incontestabil al teoriei localizării. Lucrarea sa de bază, “Der isolierte Staat in Beziehung auf Land- wirtschaft und Nationalőkonomie”, publicată în trei
perioadă folosită de un angajat pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu prevăzute în contractul de muncă pentru care primeşte salariul. T. de m. se exprimă în ore-om, zile-om etc.
(v. TIMP ECONOMIC) Timp economic ca sistem referenţial (v. TIMP ECONOMIC) Timp economic ca sistem relaţional (v. TIMP ECONOMIC) TIMP LIBER, parte a timpului în afara programului de
(v. CREDIT) TITLU DE PROPRIETATE, act juridic care atestă dreptul real (complet, vizând toate atributele dreptului de proprietate) asupra unor bunuri (economice) – mobiliare sau imobiliare
(v. HÂRTII DE VALOARE) TITLU FIDUCIAR, titlu de valoare (cel mai adesea o obligaţiune) ce garantează că o proprietate încredinţată unui fiduciar nu va fi afectată (diminuată) prin lipsa de
instrumente financiare emise de autorităţile unei ţări, care exprimă o creanţă financiară asupra emitentului, garantată în mod expres şi necondiţionat de către acesta. T. de s. emise pe termen lung, pentru finanţarea unor
(n. 1918, în S.U.A.), economist şi profesor universitar. A studiat la Harvard, devenind licenţiat în 1939. A susţinut teza de doctorat la aceeaşi universitate, în 1947.
sporul mărimii utilităţii individuale pe care-l aduce creşterea cu o unitate monetară a bugetului (venitului) personal al unui agent economic.
concept ce semnifică metodele neoclasice de măsurare a utilităţii economice. După cum se ştie, măsurarea cardinală a utilităţii a ridicat numeroase semne de întrebare, mai ales în legătură cu
-Morgenstern (v. ADVERSAR AL RISCULUI, ASUMAREA RISCULUI) Utilizarea creditelor F.M.I. (v. FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL)
dreptul unei persoane de a poseda şi de a folosi un bun care aparţine altuia, precum şi posibilitatea exercitării dreptului de posesiune şi folosinţă în aceleaşi condiţii ca şi proprietarul
(v. AGENŢI ECONOMICI) UNIUNE ECONOMICĂ, înţelegere între mai multe ţări, prin care se stabilesc tarife vamale comune faţă de terţi şi politici comerciale concertate, menite să reducă restricţiile
prag sub care rata dobânzii nu poate, practic, să scadă. Deşi, teoretic, rata dobânzii ar putea să ajungă la zero, când randamentul plasamentelor este maxim, Keynes ia în
tratat semnat în anul 1991 de şefii de guvern ai ţărilor membre ale Uniunii Europene, prin care se pun bazele procesului de realizare a uniunii economice şi monetare.
acord semnat la Nisa (Franţa) în anul 2001, prin care se afirmă hotărârea ţărilor membre ale Uniunii Europene de a continua procesul de extindere. Prin acest
(v. UNIUNEA EUROPEANĂ) Trată (v. CAMBIE) TREZORERIE, (în teoria clasică a finanţelor) casier public şi bancă a statului. În calitate de casier public, t. îşi exercită funcţiile tradiţionale de centralizare a fondurilor publice şi
(v. BARTER) TRUST, formă de integrare orizontală sau verticală a producţiei şi de concentrare a capitalurilor, în care întreprinderile participante îşi pierd independenţa de producţie şi de marketing, proprietarii lor
teză a economistului suedez care se referă la faptul că ţările apropiate ca nivel al venitului naţional pe locuitor au între ele un volum mare de schimburi de
idee conform căreia efec- tele benefice ale progresului tehnic se răsfrâng în special asupra ţărilor dezvoltate. În ţările în curs de dezvoltare progresul tehnic nu duce neapărat
(1783- 1850), economist german, considerat întemeietorul incontestabil al teoriei localizării. Lucrarea sa de bază, “Der isolierte Staat in Beziehung auf Land- wirtschaft und Nationalőkonomie”, publicată în trei
perioadă folosită de un angajat pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu prevăzute în contractul de muncă pentru care primeşte salariul. T. de m. se exprimă în ore-om, zile-om etc.
(v. TIMP ECONOMIC) Timp economic ca sistem referenţial (v. TIMP ECONOMIC) Timp economic ca sistem relaţional (v. TIMP ECONOMIC) TIMP LIBER, parte a timpului în afara programului de
(v. CREDIT) TITLU DE PROPRIETATE, act juridic care atestă dreptul real (complet, vizând toate atributele dreptului de proprietate) asupra unor bunuri (economice) – mobiliare sau imobiliare
(v. HÂRTII DE VALOARE) TITLU FIDUCIAR, titlu de valoare (cel mai adesea o obligaţiune) ce garantează că o proprietate încredinţată unui fiduciar nu va fi afectată (diminuată) prin lipsa de
instrumente financiare emise de autorităţile unei ţări, care exprimă o creanţă financiară asupra emitentului, garantată în mod expres şi necondiţionat de către acesta. T. de s. emise pe termen lung, pentru finanţarea unor
(n. 1918, în S.U.A.), economist şi profesor universitar. A studiat la Harvard, devenind licenţiat în 1939. A susţinut teza de doctorat la aceeaşi universitate, în 1947.
