Încrederea managerilor din mediul de afaceri românesc în economia locală a scăzut în luna aprilie, după o revenire semnificativă în martie, conform indicatorului de încredere publicat în fiecare lună de Comisia Europeană (Economic Sentiment Indicator – ESI). În ianuarie, ESI scăzuse la cel mai redus nivel din ultimii patru ani, sub media pe termen lung, care a semnalat o temperare a economiei.
În ultimele luni, pe fondul consumării șocului electoral din final de 2024, încrederea în economie a revenit peste media pe termen lung, consumatorii rămânând totuși mai reticenți în a cheltui, după cum reiese din datele Comisiei și ale INS, care au semnalat o calmare a consumului.
Așteptările Erste: Măsurile noi de taxare vor fi aflate în luna iunie
Indicatorul Comisiei pentru România, care urmărește relativ fidel creșterea PIB, a scăzut în aprilie la valoarea de 100,9 puncte, după o scădere lunară de 1,8 puncte. Indicele compozit ESI rămâne totuși peste media pe termen lung de 100 de puncte, iar scăderea arată că mediul de afaceri continuă să fie afectat de incertitudinea din jurul măsurilor fiscal-bugetare așteptate după alegerile prezidențiale și anunțate deja oficial de directorul Trezoreriei din Ministerul Finanțelor, Ștefan Nanu.
(Citește și: ”Șeful Trezoreriei: „Agențiile de rating așteaptă noi măsuri fiscale” în România – Următorul împrumut extern, după alegeri și majorarea taxelor”)
Conform analiștilor Erste Bank, măsuri noi de taxare „care să fie incluse într-un plan de consolidare mai amplu ar putea fi dezvăluite cel mai devreme la finalul lunii mai sau începutul lunii iunie”.
Analist BCR: Investițiile vor crește anul ăsta mai repede decât consumul
Eugen Sinca, analist la Erste Group Research și BCR Cercetare, punctează într-o notă intitulată „Declin pre-electoral în sentimentul de business” faptul că deteriorarea a fost una pe toate ramurile economiei, inclusiv pe încrederea consumatorilor, care au fost mai pesimiști luna aceasta.
„Prognoza noastră de creștere economică este de +1,8% în 2025 vs. +0,8% în 2024. Vedem investițiile crescând mai rapid decât consumul gospodăriilor, ajutate de intrările de fonduri europene. Noi măsuri de consolidare fiscală sunt posibile după alegeri, țintind în principal partea de venituri a bugetului de stat”, scrie Sinca.
Acesta notează că BCR anticipează trei scăderi din partea BNR în acest an din cauza „slăbirii cererii domestice și relaxării monetare în regiunea Europa Centrală și de Est”.
În luna februarie, BCR spunea că respondenții la sondajele din decembrie și ianuarie ale Comisiei au exagerat la incertitudinea și perturbările politice din ultimele luni.
Evoluția din România pe ramuri economice
Partea pozitivă care reiese din sondajul ESI vizavi de România este că media indicelui compozit pe primele 3 luni a fost peste media pe termen lung de 100 de puncte.
În timp ce în sectorul de construcții din România nu s-au înregistrat evoluții notabile (+0,2 puncte în ritm lunar), celelalte sectoare au înregistrat deteriorări ale anticipațiilor de business:
- Încrederea în rândul managerilor din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 1,3 puncte la 10,2 puncte în aprilie, după o creștere puternică în martie, de 2,8 puncte. Scăderea din aprilie a venit pe fondul deteriorării așteptărilor pentru dinamica afacerilor din următoarele 3 luni. Operatorii economici din comerțul cu amănuntul raportează totuși o situație mai bună a situației curente în contextul vânzărilor de sărbători.
- În industria prelucrătoare, încrederea managerilor a revenit pe scădere după trei luni de creștere, sub-indicele ESI pentru industrie scăzând cu 0,8 puncte, la -1,2 puncte. Evoluția se datorează reducerii așteptărilor de producție și reducerii numărului comenzilor în derulare. De notat că rata de utilizare a capacității a urcat la 69,2% în aprilie, peste nivelul de 67,8% din ianurie, dar se situează în continuare mult sub media pe termen lung de 76,8%.
- Încrederea managerilor din servicii a scăzut de o manieră semnificativă, cu 3,2 puncte, de la 7 puncte în martie la 3,8 puncte în aprilie. Managerii spun că s-au confruntat cu o cerere slabă în ultimele trei luni și anticipează în continuare probleme pe cerere în următoarele 3 luni, în contextul reducerii serviciilor prestate populației.
- Încrederea operatorilor din construcții a crescut marginal, cu 0,2 puncte, la -6,7 puncte. Sectorul ar urma să beneficieze de pe urma reluării potențiale a procesului de reducere a dobânzilor de către BNR.
- Încrederea consumatorilor a înregistrat și ea o deteriorare, de 0,8 puncte în aprilie, în condițiile deteriorării anticipațiilor gospodăriilor pentru situația lor financiară viitoare și a percepției mai slabe asupra situației generale de la nivelul economiei în următoarele 12 luni. Încrederea consumatorilor se află în continuare la niveluri asociate cel mai adesea cu perioade de stagnare sau contracție economică, în care gospodăriile par mai deschise să economisească decât să cheltuie. Cu toate acestea, intențiile consumatorilor pentru a achiziționa o locuință sau pentru a face îmbunătățiri locative s-au îmbunătățit în aprilie față de luna ianuarie.
- Indicele privind incertitudinea (EUI – Economic Uncertainty Index) a crescut și el în aprilie, pentru a treia lună la rând.
- Presiunile pe prețurile de vânzare din industria manufacturieră au scăzut marginal în industria prelucrătoare și au crescut în servicii, comerț cu amănuntul și construcții. În același timp, așteptările consumatorilor privind prețurile de consum în următoarele 12 luni au crescut în luna aprilie.
Scădere și în UE
Evoluția este pe aceeași direcție cu cea europeană: la nivelul UE, ESI a scăzut de la 95,8 puncte în martie la 94,4 puncte în aprilie, cel mai scăzut nivel din acest an. Evoluția indică o deteriorare a încrederii în rândul consumatorilor, a operatorilor economici din comerțul retail și, într-o măsură mai mică, a celor din domeniul serviciilor. În industria prelucrătoare europeană și cea de construcții, sentimentul firmelor a rămas stabil.
Evoluția indică către o destabilizare suplimentară a activității economice în întreaga Uniune Europeană, după ce în debutul anului se consemna o creștere a încrederii pe fondul semnalelor și deciziilor Comisiei Europene cu privire la simplificare și dereglementare. Primele luni din acest an a fost marcat de creșterea investițiilor în UE, fapt vizibil din tendința de creștere a monedei euro și a burselor europene, superioară în comparație cu cea de depreciere din SUA și a dolarului, de unde s-au lichidat din poziții și s-au scos bani. Momentan, această tendință s-a liniștit, în așteptarea noilor semnale din SUA și din Europa, inclusiv în contextul deciziilor cu privire la tarife și războiul din Ucraina.
În UE, în următoarele trimestre, economia comunitară ar urma să fie sprijinită inclusiv de investițiile tot mai mari în apărare și de o redresare economică generală din stagflația ultimilor doi-trei ani. Un alt element de sprijin este reprezentat de tăierile de dobândă ale BCE, care au început să se vadă timid în activitatea de creditare, în timp ce un risc semnificativ pentru redresarea UE este amenințarea cu tarife din partea SUA.
Totodată, creșterea masivă a importurilor din China este o evoluție mult anticipată, cu efecte de scădere a prețurilor bunurilor de larg consum, după ridicarea embargoului comercial de către SUA – aceste bunuri chineze care mergeau către SUA ar putea fi transbordate prin Europa.
(Citește și: ”Economia privată a Germaniei se întoarce pe minus în aprilie – Industria prelucrătoare rămâne pe picioare, în ciuda tarifelor anunțate – Producătorii europeni beneficiază de scăderea costurilor”)
Datele INS indică spre o revenire a economiei românești în următoarele luni
Datele Comisiei Europene sunt în mare parte în dezacord cu cel mai recent raport de la Institutul Național de Statistică (INS) privind tendințele în economie în perioada martie – mai și aprilie – iunie, publicat luni.
Sondajele ESI conturează o evoluție similară a prețurilor, cu anticipații de creștere a prețurilor de vânzare în toate sectoarele economice, cuplate cu așteptări similare din partea consumatorilor/gospodăriilor în următoarele 12 luni, un tablou care complică procesul dezinflaționist, având în vedere anticipațiile de creștere a taxelor. Blocaje în procesul dezinflaționist ar putea complica deciziile BNR de reducere a dobânzilor, mult-anticipate de analiști.
(Citește și: ”Semnele de punctuație ale guvernatorului Isărescu: Euro peste 5 lei, fiscalitate de corecție; scăderea dobânzii? Atenție la riscul de recesiune!”)
***
