Inițiativă a patronatelor din 7 state din ECE: Declarația comună pentru o strategie industrială a UE eficientă și competitivă

Asociaţii patronale din Austria, Croaţia, Cehia, Ungaria, România, Slovacia şi Slovenia au semnat o Declaraţie comună prin care îşi exprimă sprijinul pentru o strategie industrială eficientă UE, care să completeze Pactul verde european (EU Green Deal) și să sprijine industriile strategice, mari consumatoare de resurse și energie.

Una dintre asociațiile patronale semnatare ale apelului este Confederația Concordia, reprezentantă a peste 2.500 de companii cu capital românesc și străin din 17 industrii esențiale, care produc mai mult de un sfert din PIB-ul României și angajează 350.000 de salariați.

Prezentăm integral Declarația Comună adoptată de Inițiativa Europei Centrale și de Est (CEEI) pentru o Politică Industrială a unei Europe Sustenabile și Competitive

Noi, asociațiile patronale din Austria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, România, Slovacia și Slovenia, ne exprimăm sprijinul deplin pentru o strategie industrială cuprinzătoare și eficientă a UE care să completeze Pactul verde european (EU Green Deal) și să sprijine industriile strategice, mari consumatoare de resurse și energie din Europa în criza complexă actuală.

Noi, în calitate de asociații, precum și membrii noștri, identificăm o nevoie urgentă de a sprijini economia, industria și companiile Uniunii Europene și de a aborda decalajul tot mai mare în materie de competitivitate, inovație și investiții față de concurenții globali.

Numirea noului Colegiu de Comisari și stabilirea noilor priorități ale Comisiei coincid cu formularea unui nou Acord UE pentru o Industrie Curată (EU Clean Industrial Deal), completat de Actul legislativ privind accelerarea decarbonizării industriale (Industrial Decarbonization accelerator Act), pentru a sprijini piețele europene principale pentru dezvoltarea, producția și distribuția tehnologiilor curate în industrie și pentru a accelera procesele de planificare, licitație și autorizare aferente, în special pentru sectoarele mari consumatoare de energie.

Aceasta oferă o oportunitate unică și un impuls de a adapta politicile europene la realitatea economică și geopolitică diferită, atât în interiorul, cât și în afara UE și de a urma recomandările din rapoartele Draghi și Letta pentru a spori competitivitatea și dezvoltarea.

Prin urmare, îndemnăm instituțiile UE să ia următoarele măsuri, în săptămânile care vor urma, sub
președinția poloneză a Uniunii Europene, și să le încorporeze în anticipatul EU Clean Industrial Deal:

1.Formularea și punerea în aplicare a unei politici industriale cuprinzătoare a UE, aliniată la
obiectivele Pactului verde (Green Deal)

Îndemnăm noua Comisie Europeană și toate celelalte instituții ale UE să pregătească o politică industrială coerentă și eficientă, sub forma EU Clean Industrial Deal și cu scopul general de a preveni dezindustrializarea Europei.

Pactul trebuie să permită industriei UE să rămână competitivă și rezilientă în fața crizelor actuale și a nevoilor de tranziție, acoperind atât industriile upstream, cât și sectoarele critice ale industriilor downstream, în special pe cele mai vulnerabile la dezindustrializarea și externalizarea producției.

EU Clean Industrial Deal ar trebui să permită industriilor în tranziție ale UE să prospere și să îndeplinească cu succes obiectivele Pactului verde al UE.

2.Completarea EU Clean Industrial Deal cu o politică comercială a UE fermă și coordonată

În fața unei instabilități geopolitice și economice fără precedent, UE trebuie să adopte o politică comercială mai fermă și mai bine coordonată, care să vizeze combaterea concurenței neloiale și să asigure competitivitatea globală a produselor fabricate în UE. Acest lucru ar trebui să se aplice în special în sectoarele cele mai vulnerabile la dezindustrializare și la industriile aflate în tranziție cu emisii căzute de dioxid de carbon. Susținem o revizuire cuprinzătoare a măsurilor actuale de apărare comercială pentru a proteja industria UE și, dacă este necesar, sprijinim introducerea de noi măsuri, inclusiv cote de salvgardare sectoriale sau regimuri de clasificare.

Solicităm Comisiei Europene să consolideze eficacitatea instrumentelor și investigațiilor de apărare comercială ale UE, inând cont de necesitatea unei abordări echilibrate pentru a evita intervenționismul dur.

Europa trebuie să se concentreze pe soluțiile pro-piață prezentate în raportul Draghi pentru a avea succes
economic. Este esențial să acordăm prioritate negocierii și implementării acordurilor comerciale cu regiuni cheie precum Mexic, Mercosur, Australia, India și ASEAN pentru a diversifica furnizorii și a promova parteneriate avantajoase reciproc, echilibrând în același timp interesele geopolitice și economice. Comerțul deschis trebuie să rămână o piatră de temelie a politicii economice a UE pentru a menține competitivitatea.

3.Abordarea deficiențelor din politica energetică a UE

Solicităm instituțiilor UE să evalueze toate nivelurile componentelor prețului energiei, inclusiv prețul angro, rețelele și taxele/ tarifele, precum și impactul acestora asupra competitivității industriale a UE.

Susținem o analiză amplă a tuturor măsurilor posibile de reducere a costurilor energiei pentru consumatorii și întreprinderile industriale, în conformitate cu principiul neutralității tehnologice și cu scopul de a menține prețuri competitive la energie în UE, de exemplu prin viitorul plan de Acțiune pentru Prețuri Accesibile la Energie.

De asemenea, îndemnăm Comisia Europeană să pună în aplicare măsuri care să transfere beneficiile din punct de vedere al costurilor energiei electrice regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon către industriile și companiile mari consumatoare de energie și, la nivel național, să reducă partea reglementată (de exemplu, tarife și taxe) din prețul final al energiei electrice, în măsura în care este posibil.

Sunt necesare acțiuni specifice pentru a reduce costurile totale ale energiei pentru companiile din UE, pentru a atenua prețurile ridicate ale materiilor prime și a stabiliza piața energetică europeană. De asemenea, sunt necesare investiții substanțiale în capacitatea de interconectare energetică, pentru a realiza modernizarea rețelelor energetice ale UE, pentru a sprijini integrarea surselor egenerabile și pentru a extinde capacitatea de stocare a energiei.

4.Reducerea sarcinii de reglementare și asigurarea unei armonizări interne sporite a politicilor
europene în cadrul viitoarei legislaturi

Pentru a permite punerea în aplicare deplină a EU Clean Industrial Deal, a Busolei pentru Competitivitate (the Competitiveness Compass), precum și a altor recomandări ale raportului Draghi, instituțiile UE trebuie să se asigure că adoptă o abordare holistică pentru a adresa suprapunerile și contradicțiile din legislația UE.

Un număr mare de dispoziții legale au fost adoptate în cadrul Pactului Verde European (Green Deal), a căror aplicare rămâne neclară și duce la incertitudine juridică pentru companii. Este esențial să se investească suficient timp și resurse pentru implementarea practică, concentrându-se pe coerența legislației. Salutăm toate eforturile de armonizare și raționalizare a cerințelor legislative adoptate în ciclul politic anterior, luând în considerare, de asemenea, interacțiunea dintre politicile sectoriale și cele de actualitate care vizează industria și companiile din UE și luând în considerare efectele cumulative ale acestora asupra industriilor și companiilor din UE, pe termen scurt și lung.

Atunci când se propune o nouă legislație, ar trebui respectat principiul „one in, one out”, pentru a reduce sarcina administrativă și pentru a evita suprapunerea și/sau conflictul de reglementări și pentru a elimina orice cerințe inutile pentru companii și industrie. Factorii favorizanți, cum ar fi finanțele și competențele, ar
trebui consolidați.

5.Eliminarea lacunelor de reglementare din politicile UE privind piața carbonului

Raportul Draghi identifică mai multe riscuri pentru industriile UE greu de redus în cadrul CBAM (mecanismul de ajustare a frontierei de carbon), cum ar fi reorganizarea resurselor, acoperirea
slabă a produselor downstream sau potențialul impact negativ asupra exporturilor CBAM din UE.
Prin urmare, trebuie să punem în aplicare măsuri pentru a menține exporturile CBAM ale UE, să
introducem măsuri anti-eludare și să monitorizăm îndeaproape efectele CBAM atât asupra
sectoarelor downstream, cât și upstream pe care urmărește să le protejeze.

În plus, solicităm creșterea pragului de minimis al mărfurilor și utilizarea deplină și eficientă a veniturilor EU ETS (EU Emissions Trading System) pentru decarbonizarea industriilor UE, permițând, în același timp,
revizuirea traiectoriei de eliminare treptată sau o reformă CBAM, în cazul în care măsura se dovedește ineficientă în anumite aspecte.

6.Sprijinirea unei piețe unice durabile pentru produsele ecologice și cu emisii scăzute de dioxid
de carbon

În calitate de organizații reprezentative ale comunității de afaceri, susținem un accent sporit pe crearea unei piețe unice a UE pentru produse cu emisii scăzute de carbon, circulare și ecologice, deoarece acestea vor fi produse de industriile noastre post-tranziție.

Reducerea decalajului de costuri dintre producția convențională și cea cu emisii scăzute de dioxid de carbon necesită acum măsuri atât pe partea cererii, cât și pe cea a ofertei pentru a spori sustenabilitatea și viabilitatea sectoarelor în tranziția verde.

Radu Burnete, director executiv Concordia: Competitivitatea Europei depinde de reducerea presiunilor birocratice și de reglementare

„Odată cu preluarea preşedinţiei CE de către Polonia, organizaţiile patronale din Europa Centrală şi de Est au dorit să dea un semnal prin care să ceară sprijinirea economiei, industriei şi companiilor strategice europene, pentru relansarea competitivităţii lor la nivel global, în contextul crizei complexe cu care ne confruntăm. Împreună cu colegii noştri din ţările CEE, facem apel la instituţiile europene să sprijine prin măsuri concrete o strategie industrială care poate să ajute companiile europene în competiţia globală, precum şi în atingerea obiectivelor de sustenabilitate asumate. Suntem într-un moment de cotitură, iar competitivitatea Europei şi a regiunii CEE depinde într-o mare măsură de reducerea şi eliminarea presiunilor birocratice şi de reglementare în spatiul UE, de reaşezarea politicii energetice şi consolidarea Pieţei Unice”, a declarat, citat în comunicat, Radu Burnete, directorul executiv al Concordia.

Momentul oferă oportunitatea unei astfel de redefiniri a priorităților, odată cu numirea noului Colegiu de Comisari şi stabilirea noilor priorităţi ale Comisiei Europene coincid cu formularea unui nou Acord UE pentru o Industrie Curată (EU Clean Industrial Deal), completat de Actul legislativ privind accelerarea decarbonizării industriale (Industrial Decarbonization accelerator Act).

„Aceasta oferă o oportunitate unică şi un impuls de a adapta politicile europene la realitatea economică şi geopolitică diferită, atât în interiorul, cât şi în afara UE şi de a urma recomandările din rapoartele Draghi şi Letta pentru a spori competitivitatea şi dezvoltarea”, precizează Concordia.

Documentul comun îndeamnă instituţiile UE să ia o serie de măsuri, în săptămânile care vor urma, sub Preşedinţia poloneză a UE, şi să le încorporeze în anticipatul EU Clean Industrial Deal.

O primă măsură se referă la formularea şi punerea în aplicare a unei politici industriale cuprinzătoare a Uniunii, aliniată la obiectivele Pactului verde (Green Deal).

„Îndemnăm noua Comisie Europeană şi toate celelalte instituţii ale UE să pregătească o politică industrială coerentă şi eficientă, sub forma EU Clean Industrial Deal şi cu scopul general de a preveni dezindustrializarea Europei. Pactul trebuie să permită industriei UE să rămână competitivă şi rezilientă în faţa crizelor actuale şi a nevoilor de tranziţie, acoperind atât industriile upstream, cât şi sectoarele critice ale industriilor downstream, în special pe cele mai vulnerabile la dezindustrializarea şi externalizarea producţiei. EU Clean Industrial Deal ar trebui să permită industriilor în tranziţie ale UE să prospere şi să îndeplinească cu succes obiectivele Pactului verde al UE”, se menţionează în comunicat.

(Citește și: Atenție – România pierde accentuat competitivitate. Cum putem trece de la economia de cerere, la economia de ofertă?)

****