Federația Rusă rămâne „cea mai importantă amenințare directă și pe termen lung la adresa securității euro-atlantice”, iar NATO trebuie să își adapteze în continuare abordarea față de Moscova, se arată în declarația finală a Summitului B9 de la Vilnius, semnată inclusiv de președintele Nicușor Dan. Următoarea reuniune în acest format va fi organizată la București, în anul 2026.
Liderii reuniți la Vilnius rămân fermi „în condamnarea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia” și, pe de altă parte, statele membre NATO transmit că se îndreată spre „ atingerea unui nivel de cel puțin 5 % din PIB pentru apărare și investiții legate de apărare, pentru a face față amenințărilor și provocărilor în materie de securitate”. Documentul face referire și la Summitul Alianței de luna aceasta: „Summitul de la Haga trebuie să ia noi decizii pentru a construi o Alianță mai puternică, mai bine pregătită să apere fiecare centimetru al teritoriului aliat”.
Declarația este semnată de Nicușor Dan, de Gitanas Nausėda, președintele Lituaniei, și de Andrzej Duda, președintele Poloniei.
Declarația integrală
„Șefii de stat și de guvern ai celor nouă țări din București – Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia – și țările nordice – Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia – s-au reunit astăzi la Vilnius. Salutăm cu căldură participarea secretarului general al NATO, precum și a președintelui Ucrainei la această reuniune.
Ne-am reunit astăzi într-un moment crucial, în care mediul de securitate continuă să se deterioreze, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care provoacă pierderi de vieți omenești, suferințe civile și încalcă normele și acordurile internaționale. Rusia rămâne cea mai importantă amenințare directă și pe termen lung la adresa securității euro-atlantice, iar NATO trebuie să își adapteze în continuare abordarea față de Rusia. Alianța trebuie să fie pregătită pentru toate eventualitățile.
Reuniunea de astăzi este o manifestare a angajamentului nostru de a extinde și aprofunda cooperarea în domeniul securității și apărării între cele nouă țări din București și aliații nordici.
Împreună, am evaluat pregătirile pentru viitorul summit NATO de la Haga, inclusiv angajamentul nostru ferm de a crește semnificativ cheltuielile pentru apărare și de a consolida capacitatea industrială în domeniul apărării, în contextul amenințării Rusiei la adresa securității euro-atlantice și al războiului de agresiune pe care Rusia îl poartă în continuare împotriva Ucrainei.
Scopul principal și cea mai mare responsabilitate a NATO este de a asigura apărarea noastră colectivă în conformitate cu articolul 5 din Tratatul de la Washington. Summitul de la Haga trebuie să ia noi decizii pentru a construi o Alianță mai puternică, mai bine pregătită să apere fiecare centimetru al teritoriului aliat. În acest sens, subliniem deciziile luate la summiturile NATO de la Madrid, Vilnius și Washington, inclusiv cele privind consolidarea substanțială a poziției aliate în materie de descurajare și apărare avansată pe flancul estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, precum și creșterea cheltuielelor pentru apărare și consolidarea capacității industriale transatlantice în domeniul apărării.
Legătura transatlantică rămâne piatra de temelie a apărării noastre colective. Creșterea cheltuielilor pentru apărare de către aliații non-americani, precum și prezența militară a SUA pe flancul estic al NATO și angajamentele extinse de descurajare rămân vitale pentru securitatea euro-atlantică.
Ne îndreptăm spre atingerea unui nivel de cel puțin 5 % din PIB pentru apărare și investiții legate de apărare, pentru a face față amenințărilor și provocărilor în materie de securitate. Solicităm tuturor aliaților să investească urgent mai mult, atât individual, cât și colectiv, pentru a asigura planuri dotate cu resurse complete și capacități credibile de pregătire, descurajare și apărare. Rămânem hotărâți să furnizăm forțele, capacitățile, resursele și infrastructura necesare pentru noile noastre planuri, pentru a fi pregătiți pentru o apărare colectivă de intensitate ridicată și multidomenială.
Consolidarea pregătirii naționale și la nivelul Alianței pentru descurajare și apărare necesită o abordare la nivel guvernamental în toate domeniile. Aceasta include consolidarea infrastructurii de transport, achiziționarea de active necesare – toate esențiale pentru deplasarea rapidă, sigură și eficientă a forțelor și capacităților aliate – și dezvoltarea infrastructurii relevante. Toate acțiunile noastre trebuie să beneficieze de resurse adecvate și să fie facilitate. Un element important în consolidarea capacităților de descurajare și apărare ale NATO este extinderea sistemului de conducte al NATO pe flancul estic.
Vom accelera eforturile de stimulare a industriei transatlantice de apărare – producție extinsă și mai rapidă, achiziții mai inteligente și mai multe proiecte multinaționale. Cartea albă a Comisiei Europene și a SEAE privind apărarea europeană – Pregătirea pentru 2030 și Planul ReArm Europe reprezintă pași importanți în transformarea ambiției strategice a Europei și a UE în capacități reale. Contribuții europene mai puternice în cadrul NATO înseamnă o Alianță mai puternică. Încurajăm valorificarea la maximum a potențialului și consolidarea în continuare a cooperării NATO-UE, în special în ceea ce privește furnizarea de capacități militare și mobilitate militară pentru securitatea europeană, eliminând în același timp barierele de reglementare. Această cooperare ar trebui să rămână incluzivă și să permită participarea aliaților din afara UE.
Rămânem ferm în condamnarea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.
Reafirmăm sprijinul nostru neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional. Integritatea teritorială este un principiu fundamental și de neînlocuit al dreptului internațional, care trebuie respectat și protejat întotdeauna. Reafirmăm că securitatea Ucrainei este parte integrantă a securității regiunii euro-atlantice.
Vom continua sprijinul nostru politic, militar, economic și umanitar pentru a pune Ucraina în cea mai puternică poziție posibilă pentru a ajunge la o pace cuprinzătoare, justă și durabilă, bazată pe principiile Cartei ONU și ale dreptului internațional. Reafirmăm sprijinul nostru pentru eforturile SUA în acest sens. Salutăm eforturile de pace și securitate ale Coaliției celor dispuși, inițiate de Regatul Unit și Franța, și rămânem angajați să contribuim la acestea. Felicităm Ucraina pentru determinarea sa de a se angaja într-un proces de pace. Până în prezent, Rusia nu a manifestat un interes real pentru pace.
Summitul de la Haga trebuie să demonstreze sprijinul și angajamentul continuu al NATO față de Ucraina. Rămânem ferm pe poziția și angajamentul aliaților cu privire la drumul ireversibil al Ucrainei către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO. Ucraina are dreptul să își aleagă propriile aranjamente de securitate și să decidă asupra propriului viitor, fără interferențe externe.
Vom intensifica eforturile de a constrânge Rusia, inclusiv capacitatea sa de a purta un război de agresiune împotriva Ucrainei, prin intensificarea presiunilor asupra Rusiei, inclusiv prin sancțiuni ale UE, și suntem pregătiți să adoptăm noi sancțiuni. Vom depune eforturi continue pentru a asigura responsabilitatea internațională a Rusiei pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, precum și pentru crimele de război și toate atrocitățile comise. Activele Rusiei ar trebui să rămână blocate până când Rusia încetează războiul de agresiune împotriva Ucrainei și îi compensează acesteia prejudiciile cauzate de acest război.
Condamnăm orice formă de sprijin acordat agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și îndemnăm toate părțile care facilitează acest lucru să înceteze. Belarus continuă să permită războiul Rusiei, punându-i la dispoziție teritoriul și infrastructura sa. Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) și Iranul alimentează acest război prin acordarea de sprijin militar direct, în timp ce RPC continuă să fie factorul decisiv care îl facilitează.
Condamnăm cu fermitate acțiunile tot mai intense și extrem de conflictuale ale Rusiei împotriva Europei. Amenințările și acțiunile hibride ale Rusiei includ sabotajul, dezinformarea, atacurile cibernetice, instrumentalizarea migrației – în special la frontierele dintre Belarus și NATO, manipularea informațiilor, interferența în alegeri, utilizarea așa-numitei „flote fantomă” și încălcarea spațiului aerian. Rusia încearcă să destabilizeze securitatea noastră, urmărește să perturbe sprijinul acordat Ucrainei și să submineze societățile noastre. Aceste eforturi maligne nu vor prevala. Împreună, vom continua să ne coordonăm acțiunile și comunicarea strategică, să intensificăm schimbul de informații, monitorizarea și supravegherea pentru a anticipa, descuraja și contracara mai bine toate aceste activități destabilizatoare.
Salutăm eforturile Republicii Moldova de a menține stabilitatea și de a avansa reformele pe calea sa europeană și vom continua să consolidăm sprijinul nostru pentru Chișinău. Vom continua să depunem eforturi pentru parteneriate mai strategice, mai coerente și mai eficiente, în special cu Uniunea Europeană, precum și cu partenerii din vecinătatea noastră, din Indo-Pacific și din sud.
Așteptăm cu interes următoarea reuniune din România, în 2026”.
(Citește și: „Președintele Dan, întâlnire cu Volodimir Zelenski la summitul B9 de la Vilnius. Liderul de la Kiev l-a invitat în Ucraina”)
***
Urmărește-ne pe Google News
