România a făcut ”progrese semnificative” în privința digitalizării administrației, însă proiectele aflate în derulare trebuie urmărite și duse la bun sfârșit, astfel încât România să se apropie de media UE, se arată într-un raport al Comisiei Europene care semnalează și absența țintelor anuale din strategiile României. ”Progresele” de care Comisia vorbește în mod încurajator nu rezolvă, însă, problema decalajului de 20 de puncte cu care suntem sub media UE.
În plus, capitolele la care stăm cel mai prost sunt cele privind serviciile digitale sunt cele de servicii pentru mediul de afaceri.
Demn de observat în tabelul de mai jos (unde avem coparația dintre România și UE) este că nu avem nici măcar ținte anuale în strategiile pe următorii ani.
România a obținut un scor de 62,75 pentru serviciile publice digitale destinate persoanelor fizice, în creștere cu 20,2% comparativ cu 2023, potrivit raportului Deceniul Digital 2025, realizat de Comisia Europeană. Ritmul de crește este semnificativ peste media UE (de 3,6%), dar procentul în sine este mult sub aceasta (82,3%).
În plus, deși procentul persoanelor care utilizează site-uri sau aplicații ale administrației publice este în creștere de la an la an în România (de la 23,55% în 2022 la 26,91% în 2024), acesta rămâne dramatic mult sub media UE de 74,71% în 2024.
Pentru serviciile publice digitale transfrontaliere destinate persoanelor fizice, scorul României a fost de 35,04 în 2023 și 50,85 în 2024, comparativ cu media UE de 68,37 și, respectiv, 71,28. Asta chiar în condițiile în care rata de creștere a României, de 45,1%, a depășit semnificativ rata UE de 4,3%.
Mult sub media UE la capitolul servicii publice digitale destinate afacerilor: 55 puncte, față de 86
Pentru serviciile publice digitale destinate afacerilor, scorul total al României a fost de 55,14 (cu un obiectiv național pentru 2030 de 100), în creștere cu +10,2% față de 2023, dar mult sub scorul UE de 86,2.
Pentru serviciile publice digitale transfrontaliere destinate afacerilor, scorul României a fost de 17,5 în 2024, semnificativ sub media UE de 73,76. Rata de creștere a României, de 26,0%, a fost considerabil mai mare decât rata UE de 0,9%.
Scorul total al României pentru accesul la dosarele electronice de sănătate a fost de 75,1 în 2024 (fără un obiectiv stabilit pentru 2030), sub media UE de 82,7. Rata de creștere a României, de 28,2% comparativ cu 2023, a fost remarcabil mai mare decât rata UE de 4,5%.
”Peisajul serviciilor publice digitale din România arată o îmbunătățire clară, cu rate de creștere semnificative în diferite sectoare și o tendință evidentă de recuperare, deși scorurile absolute rămân sub media UE”, notează specialiștii Comisiei.
Experții Comisiei anticipează că efectele reformelor digitale vor produce efecte vizibile abia începând cu 2026
În foaia de parcurs națională, autoritățile române s-au angajat să atingă scoruri de 100 atât pentru serviciile digitale destinate persoanelor fizice, cât și pentru cele destinate afacerilor, în linie cu obiectivele UE.
”Deși aceste obiective sunt ambițioase, având în vedere punctul de plecare al României, dacă ritmul actual de progres se menține, ele ar putea fi atinse până în 2030”, se arată în raport.
Conform Comisiei, un număr semnificativ de reforme și măsuri au fost implementate în ultimii ani și sunt încă în desfășurare.
”Foaia de parcurs estimează că acestea vor începe să producă efecte vizibile în practică, și implicit asupra performanței României în ceea ce privește indicatorii de performanță (KPI), începând cu anul 2026”, se arată în raport.
Proiecte majore de digitalizare a administrației
În aprilie 2025 a început implementarea Platformei Naționale de Interoperabilitate.
”Aceasta reprezintă un element esențial pentru succesul procesului de digitalizare, deoarece platforma va permite entităților publice și private să facă schimb de date într-un mediu sigur și standardizat, facilitând aplicarea principiului „o singură dată”. O operaționalizare solidă a platformei ar putea conduce la simplificarea semnificativă a procedurilor existente, reducerea fragmentării între soluțiile actuale de eGuvernare și creșterea cooperării interinstituționale și a schimbului de date”, susțin experții Comisiei.
Un alt element-cheie dezvoltat în 2024 a fost instalarea fizică a infrastructurii dedicate de cloud guvernamental, realizată în luna decembrie. Sistemul a fost construit în parteneriat între Autoritatea pentru Digitalizarea României, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul Român de Informații.
”Finanțată prin PNRR (100 milioane EUR), această infrastructură este considerată de Guvernul României ca fiind un pas fundamental în digitalizarea serviciilor publice la nivel național, cu 30 de instituții publice deja conectate la componenta dedicată de cloud. De asemenea, se consideră că infrastructura oferă suficientă securitate, scalabilitate și putere de procesare a datelor pentru a răspunde cererii tot mai mari de servicii digitale, atât din partea utilizatorilor, cât și a instituțiilor publice”, potrivit raportului.
Procesul de achiziție pentru migrarea aplicațiilor autorităților publice în cloud a fost lansat în februarie 2025
Procesul de achiziție pentru migrarea aplicațiilor autorităților publice a fost lansat în februarie 2025, având un buget de 170 milioane EUR (resurse PNRR), cu sprijin tehnic și în procesul de achiziții din partea Băncii Mondiale și a Băncii Europene de Investiții.
Ca urmare a tranziției către cloud-ul guvernamental, autoritățile române estimează că peste 30 de servicii publice vor fi disponibile online până la sfârșitul anului 2025.
PNRR prevede, de asemenea, crearea unui Portal Digital Unic (PDURo), care va avea scopul de a ajuta persoanele fizice și juridice să acceseze online informații privind procedurile administrative, inclusiv asigurând disponibilitatea online a principalelor proceduri administrative pentru utilizatorii transfrontalieri. Contractul pentru implementarea proiectului a fost semnat în martie 2024.
Portalul va înlocui actualul Punct de contact electronic unic și va fi compatibil cu cerințele Stabilite de Poarta Digitală Unică (Single Digital Gateway). Noua platformă ar trebui să fie disponibilă începând cu luna septembrie 2025.
Una dintre cele mai avansate platforme publice este ghiseul.ro, unde contribuabilii își pot plăti online obligațiile fiscale. Potrivit autorităților române, ghiseul.ro are peste 2,6 milioane de utilizatori activi, fiind conectate 1600 de instituții publice și disponibile 400 de proceduri de plată, inclusiv pentru buletine, pașapoarte și permise de conducere.
”Aceste proiecte majore ar trebui să transforme considerabil modul în care sunt livrate serviciile publice în România”, se arată în raport.
Comisia susține că România a înregistrat progrese în digitalizarea administrației, dar avertizează că ”este esențial ca proiectele anunțate și aflate în curs de desfășurare să devină realitate și să fie menținute și dezvoltate în timp. Entitățile publice care implementează aceste proiecte trebuie să dispună de resursele necesare (financiare, management de proiect, specialiști IT) pentru a le continua și după finalizarea contractelor inițiale.”
(Citește și: ”România a transmis Comisiei Europene proiectul Black Sea AI Giga Factory: 100.000 de acceleratoare AI la Cernavodă și Doicești /”Tehnologiile emergente nu sunt un lux. Sunt o necesitate strategică””)
***
Urmărește-ne pe Google News
