Deși în ultimii ani s-a observat o tendință de curățare a contractelor publice pentru digitalizare de companii cu background-uri îndoielnice, pentru companiile oneste barierele de intrare sunt în continuare puternice – a declarat Alexandru Lăpușan, CEO Zitec, la evenimentul organizat marți la Comisia de Industrii din Camera Deputaților.
”O să plătim produse scumpe, livrate de aceleași firme care sunt prietene cu fugiți prin Serbia, ba cu băieți cu epoleți. Încă suntem aici. N-am scăpat. Însă am văzut o tendință de curățare a acestei zone și am văzut caiete de sarcini făcute corect și cu bune intenții, în care nu a stabilit autoritatea contractantă deja cine este câștigătorul și tehnologia. Noi (Zitec, n.r.) nu am intrat din prima în contractele astea mari pe care le doresc cu toții, în primul rând pentru că sunt dificil de organizat. Trebuie să înveți, să începi cu proiecte mai mici și doi, trebuie să ai o echipă specializată pe ceea ce înseamnă contractele cu statul. După cum spuneam, e un cost, e o barieră de intrare în zona asta. E foarte greu pentru o firmă de servicii la început de drum să colaboreze cu statul pentru că este scump să lucrezi cu statul, este riscant și impredictibil. Și atunci preferăm să lucrăm cu clienți privați, din afara țării sau clienți educați din țară”, a declarat Alexandru Lăpușan.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Economia românească a tehnologiilor de top: adecvarea companiilor la trendurile globale – atu-uri și oportunități”, organizată în 17 iunie de CursdeGuvernare.ro, la Parlamentul României – Comisia de industrii și servicii din Camera Deputaților – (înregistrarea integrală poate fi văzută AICI-LINK.)
Soluția produsă de companie a ajuns să aibă un portofoliu de peste 1.200 de clienți instituții de stat, care au cumpărat unul sau mai multe module, că e vorba de registratură electronică, un program de întâlniri, cadastru electronic, plăți taxe și impozite.
”Când am intrat vedeam licitații la școli și grădinițe de o sută de mii de euro pentru o soluție de registratură. Vă dați seama cât de bine folosiți erau banii publici acolo. A fost o reală satisfacție pentru mie să intrăm cu produse care poate costau 5.000 de euro pe an. Am produs o perturbare acolo. În continuare este un spațiu puternic politizat. Sunt județe în care nu putem să activăm pentru că influența politică directă din consiliile județene este tangibilă, poți pune mâna pe ea. Aș menționa aici zona Ilfov, zona Tulcea”, a comentat CEO-ul Zitec.
ADN-ul unei companii de servicii este diferit de cel al unei companii de produse
Antreprenorul a punctat totodată că în opinia sa, dezideratul transformării industriei IT de outsourcing într-o industrie producătoare de produse originale este fals, fiind vorba de tipuri diferite de ”ADN”-uri.
”Eu nu sunt un susținător atât de înfocat al direcției că trebuie ca firmele de IT din România trebuie să se apuce de făcut produse. ADN-ul unei companii de servicii este total diferit de ADN-ul unei companii de produs, iar să vrei să te transformi dintr-una într-alta nu e tocmai facil. Dorința asta de a transforma o industrie bună, performantă din zona de servicii, de consultanță, să o transformăm în zona de produs – nu cred că așa funcționează. Cred că mai degrabă alte companii se vor forma cu un ADN potrivit, o companie care crede într-o anumită direcție, își creează un produs pentru asta, mai degrabă decât să transformăm”, a comentat Lăpușan.
El a precizat totodată că eliminarea facilităților fiscale, precum și tendința descendentă a unor industrii externe de care depinde industria locală a dus la scăderea pieței IT cu circa 5% în ultimul an.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Economia românească a tehnologiilor de top: adecvarea companiilor la trendurile globale – atu-uri și oportunități”, organizată în 17 iunie de CursdeGuvernare.ro, la Parlamentul României – Comisia de industrii și servicii din Camera Deputaților – înregistrarea integrală poate fi văzută AICI-LINK.
Cele mai importante declarații făcute de Alexandru Lăpușan:
- România are una dintre cele mai performante industrii IT din Europa. Avem specialiști recunoscuți, companii aliniate la cele mai noi tendințe tehnologice și proiecte livrate la standarde internaționale, de la cloud și DevOps, până la AI și securitate.
- Totuși, trăim un paradox. Deși avem acest know-how incontestabil, serviciile digitale pentru cetățeni și automatizarea din sectorul public rămân, din păcate, mult în urma mediului privat. Iar asta nu e doar o problemă administrativă, ci o frână majoră pentru dezvoltarea economică.
- Ca România să devină cu adevărat o economie digitală competitivă, rezultatele industriei IT trebuie să fie vizibile și pentru cetățeni, iar sectorul public poate juca rolul fie de catalizator, fie cel de barieră.
- Din păcate, realitatea de azi e că multe proiecte digitale încep cu stângul: cu achiziții lente, bazate pe criterii care blochează inovația. Nu o dată, am văzut caiete de sarcini cu cerințe care păreau cu dedicatie, întocmite cu scopul de a limita participarea firmelor inovatoare și de bună credință. Lipsa răspunsurilor clare în fază inițială a licitației, interoperabilitatea slabă între sistemele informatice ale instituțiilor publice, toate acestea duc la soluții inadecvate nevoilor cetățenilor.
- Dar există și multe exemple pozitive. Din experiența Zitec, în acele proiectele în care am avut parteneri deschiși și implicați, precum ADR sau Poșta Română, am reușit să livrăm soluții digitale aliniate obiectivelor inițiale și cu impact concret. La Poșta Română, migrarea completă în cloud pentru peste 2.000 de angajați a fost finalizată în doar 6 săptămâni, cu o adopție de 97%, ducând la eficiență crescută și colaborare digitală în timp real.
- Succesul a venit așadar din consultarea reală cu experți, training adaptat și implicarea constantă a funcționarilor. Platforma Digital4All, dezvoltată alături de ADR, a devenit un model de bună practică pentru digitalizarea IMM-urilor, cu peste 3.400 de firme înscrise și deja aproape 1.000 de cursanți activi, demonstrând că o colaborare agilă public-privat poate produce rezultate rapide, transparente și adaptate nevoilor reale.
- Însă pentru ca aceste exemple să devină regulă, nu excepție, avem nevoie de o resetare de mentalitate și procese.
- Trebuie să redefinim cum măsurăm succesul în digitalizare publică: nu prin numărul de licențe cumpărate, ci prin gradul de utilizare, eficiență și impact. Să încurajăm consultarea reală, parteneriate echilibrate și flexibilitate contractuală – altfel, companiile capabile nu vor intra în joc, și tot cetățenii vor pierde.
- Până în 2023, Zitec a evitat implicarea în licitațiile din sectorul public central, din cauza documentațiilor frecvent superficiale sau părtinitoare, care nu reflectau realitatea digitală și reduceau șansele de succes. Odată cu îmbunătățirea cadrului în ultimii ani, am deci să investim într-o echipă specializată iar, din 2023, analizăm constant oportunitățile, alegând doar acele licitații unde putem contribui real prin know-how-ul nostru în dezvoltare de software și consultanță. Din peste 100 de licitații analizate, am ales să participăm la 20%, dintre cele în care am simțit un cadru corect și șansa reală de a aduce valoare. Și acolo am livrat. Rapid și cu rezultate.
- Și mai e ceva important: digitalizarea nu e doar treaba statului.
- Toate companiile din mediul privat, din industrii diverse, retail, logistică, sănătate, etc. au nevoie de tehnologie. Și aici, din păcate, IMM-urile sunt încă în urmă. Nu pentru că nu vor, ci pentru că nu știu de unde să înceapă sau nu au resursele necesare.
- Avem nevoie de politici publice clare, granturi și facilități pentru zona de cercetare și dezvoltare, precum și mecanisme de suport, traininguri și centre regionale de consultanță digitală. Nu trebuie să reinventăm roata, ne putem inspira de la cum au procedat alții. Putem lua ca exemplu programele de tip voucher digital din Polonia sau Ungaria, unde companiile primesc granturi doar dacă lucrează cu furnizori acreditați local, și care au dus la creșterea adopției de tehnologie și la consolidarea ecosistemului local.
- Am stat foarte mulți ani departe de ceea ce înseamnă achiziții publice. Pe de o parte poate pentru că nu înțelegeam acest domeniu foarte bine și era mult mai ușor să faci afaceri, să faci proiecte cu clienți din străinătate.
- Acest lucru este de ținut minte pentru că dacă modul în care noi ne organizăm ca stat și prin politicile noastre publice fricțiunea de a lucra și de a obține un produs foarte performant, n-o să-l obținem. O să plătim produse scumpe, livrate de aceleași firme care sunt prietene cu fugiți prin Serbia, ba cu băieți cu epoleți. Încă suntem aici. N-am scăpat. Însă am văzut o tendință de curățare a acestei zone și am văzut caiete de sarcini făcute corect și cu bune intenții, în care nu a stabilit autoritatea contractantă deja cine este câștigătorul și tehnologia.
- Nu am intrat din prima în contractele astea mari pe care le doresc cu toții, în primul rând pentru că sunt dificil de organizat. Trebuie să înveți, să începi cu proiecte mai mici și doi, trebuie să ai o echipă specializată pe ceea ce înseamnă contractele cu statul. După cum spuneam, e un cost, e o barieră de intrare în zona asta. E foarte greu pentru o firmă de servicii la început de drum să colaboreze cu statul pentru că este scump să lucrezi cu statul, este riscant și impredictibil. Și atunci preferăm să lucrăm cu clienți privați, din afara țării sau clienți educați din țară.
- Abordarea noastră a fost de a oferi produse simple, sub formă de licențe, software as a service. Aici a apărut ideea unui soft foarte simplu care nu intră să rezolve probleme foarte mari din instituții, ci adresează nevoile uzual din instituțiile mici și mijlocii. Și astfel Regista a ajuns să aibă un portofoliu de peste 1.200 de clienți instituții de stat, care au cumpărat unul sau mai multe module, că e vorba de registratură electronică, un program de întâlniri, cadastru electronic, plăți taxe și impozite, au preferat o soluție mai ieftină. Când am intrat vedeam licitații la școli și grădinițe de o sută de mii de euro pentru o soluție de registratură. Vă dați seama cât de bine folosiți erau banii publici acolo. A fost o reală satisfacție pentru mie să intrăm cu produse care poate costau 5.000 de euro pe an.
- Am produs o perturbare acolo. În continuare este un spațiu puternic politizat. Sunt județe în care nu putem să activăm pentru că influența politică directă din consiliile județene este tangibilă, poți pune mâna pe ea. Aș menționa aici zona Ilfov, zona Tulcea, există și articole în presă pe care le puteți citi. Dar Regista este în creștere, merge bine, avem clienți care rămân mult timp alături de noi și chiar dacă îi pierdem prin presiuni politice, îi recuperăm după un an, doi.
- Eu nu sunt un susținător atât de înfocat al direcției că trebuie ca firmele de IT din România trebuie să se apuce de făcut produse. ADN-ul unei companii de servicii este total diferit de ADN-ul unei companii de produs, iar să vrei să te transformi dintr-una într-alta nu e tocmai facil. Dorința asta de a transforma o industrie bună, performantă din zona de servicii, de consultanță, să o transformăm în zona de produs – nu cred că așa funcționează. Cred că mai degrabă alte companii se vor forma cu un ADN potrivit, o companie care crede într-o anumită direcție, își creează un produs pentru asta, mai degrabă decât să transformăm. Noi da, poate că suntem o excepție, mai sunt și altele. Noi avem trei produse. Regista a devenit o companie independentă.
- Problema la noi e că lumea vorbește despre IT și totul intră într-o găleată. Când spui IT înțelegi și un call-center. Aceste companii, fie că este vorba despre produs sau servicii va îngloba AI.
- Am înțeles că sub 4% din companiile din IT au susținut eliminarea facilităților fiscale. Fenomenul s-a suprapus și pe un trend descendent în piață, în care marile companii fie au fost afectate, precum cele din automotive, dar și în alte industrii au început să fie mult mai atente în zona de costuri, lucru care a afectat piața locală de IT care a scăzut cu un 5% estimat.
- Noi nu am scăzut numărul de colegi. Extindem echipa cu colegi care vin pe proiect. Output-ul per total a crescut, anul acesta sperăm să creștem cu 20% față de anul trecut când am crescut cu 13%.
- Am fost un susținător al forțelor pro-europene și pro-democratice. Din păcate asaltul forțelor care mai degrabă se opun acestor direcții este puternic și cred că la următorul rând de alegeri vom avea motive de stres chiar mai mari. Din păcate, modul în care partidele, chiar și cele interimar la guvernare, înțeleg să negocieze în aceste zile pe mine personal mă dezamăgește. În momentul în care partide precum PSD vin cu această taxă de solidaritate care lovește în 60.000 de români care aduc cea mai mare valoare în țara asta, iar impactul bugetar ar fi sub 0,07% (din PIB, n.r.) din câte am înțeles – adică vin să dea în cei care aduc valoare, în cei care cred în valorile democratice fără să existe un câștig. Nu se va acoperi de acolo acest deficit pe care, să nu uităm, ei l-au creat. Prin urmare, așteptăm să vedem formula, dacă partidele care ne-au lovit de acest perete fiscal își vor asuma, probabil că nu, această situație și își vor asuma un plan care în prima parte trebuie să ia niște măsuri care să rezolve deficitul rapid. Dar nu mai avem răbdare să așteptăm o reformă reală a statului român.
- În final, mesajul meu e simplu: România are resursele, are oamenii. Dar trebuie să lucrăm împreună, corect și deschis. Să regândim regulile jocului: de la achiziții publice și colaborare între stat și privat, până la implicare și consultare reală. Doar atunci vom reuși să transformăm digitalizarea dintr-un cuvânt des folosit într-o realitate vizibilă în serviciile publice, în performanța companiilor mari, mici și mijlocii, dar și în viața de zi cu zi.
Conferința s-a desfășurat la Parlament, la Comisia de Industrii a Camerei deputaților:
Partener instituțional:
Comisia pentru Industrii și servicii – Camera Deputaților, Parlamentul României
Parteneri:
Asociația Cronica Europeană
(Citește și: ”Live acum: Conferința CDG ”Economia românească a tehnologiilor de top: adecvarea companiilor la trendurile globale – atu-uri și oportunități””)
***
Urmărește-ne pe Google News
