Datoria publică a României a ajuns la finalul lui 2025 la 59,6% din PIB, în ușoară coborâre de la nivelul de 60,2% din PIB atins în noiembrie, când PIB-ul nominal nu fusese actualizat de INS, arată datele publicate de Ministerul Finanțelor (MF). Grație actualizării PIB nominal la finalul anului, datele Finanțelor arată acum o datorie de 58,7% pentru noiembrie.
O datorie sub 60% din PIB este condiție pentru aderarea la zona euro, pragul fiind trecut în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Ca sumă nominală, datoria guvernamentală a continuat să crească la 1.138 miliarde de lei în decembrie, de la 1.121 miliarde în noiembrie și de la 1.040 miliarde de lei în final de iunie.
Mare parte din datorie e formată din titluri de stat. Populația deține 71,9 mld. lei, 6,3% din toată datoria României
Amintim că problema nu este neapărat de valoare, ci de ritm de creștere și de nivelul dobânzilor de împrumut, care în 2025 au produs cheltuieli bugetare de 2,6% din PIB – mai mari ca alte țări europene (din zona euro) cu datorii de peste 100% din PIB.
Țările din zona euro se împrumută însă mult mai ieftin, în timp ce țările non-euro se împrumută foarte scump, inclusiv din cauza deficitelor mari (vezi grafic mai jos, relevant pentru luna noiembrie – în prezent dobânzile sunt și mia sus). Doar Ungaria are dobânzi mai mari decât România în Uniunea Europeană, din cauza lipsei de credibilitate a clasei politice locale în materie de bună-guvernanță economică și fiscală.
În orice caz, creșterea este una accelerată atât raportată la PIB cât și la nivel de sumă nominală absolută:
- de la 54,8% din PIB în final de 2024, respectiv 48,9% în final de 2023.
- de la 963,94 mld. lei în final de 2024, respectiv 784,23 mld. lei în final de 2023.
Conform datelor Ministerului Finanțelor, datoria publică a României s-a mai mult decât dublat în ultimii 5 ani, de la 498,57 miliarde de lei în final de 2020, în timp ce ca pondere în PIB creșterea este de aproape 14 puncte procentuale.
Creșterea PIB nu mai ajută. Ajută inflația, deflatând datoria
Amintim că extinderea ciclului electoral a mărit deficitul bugetar al României la cel mai ridicat nivel din UE – 9,3% din PIB în 2024 –, deficit bugetar care trebuie finanțat prin împrumuturi. Pe lângă finanțarea deficitului, Guvernul se mai împrumută și creează datorie pentru plata împrumuturilor vechi care ajung la scadență.
În plus, bugetul Guvernului Ciolacu pe 2025 a fost unul nerealist, construit pe ipoteze nerealiste, conform spuselor ministrului actual de Finanțe Alexandru Nazare, în condițiile în care s-au majorat cheltuielile în prima jumătate din 2025, iar partea de venituri din taxe și impozite a rămas neatinsă până la măsurile de redresare bugetară implementate de Guvernul Bolojan de la 1 august.
În ceea ce privește avansul rapid al datoriei raportat la PIB, trebuie spus că acesta este influențat de stagnarea economiei (creștere reală de doar +0,8% în 2024 și +0,6% în 2025), în condițiile în care și PIB-ul nominal a crescut mai lent decât datoria acumulată. Cu alte cuvinte, slaba dinamică economică reală, combinată cu un deficit bugetar ridicat, a făcut ca raportul datorie/PIB să se deterioreze accelerat.
Raportul datorie publică/PIB este relevant și din perspectiva ratingului suveran al României, agențiile de rating notând că România trebuie să ia măsuri pentru stabilizarea ritmului alert cu care crește datoria, altfel riscând ieșirea din media acestui indicator a țărilor cu care România își ”împarte” ratingul.
(Citește și: ”Datoria României – creșterea economică nu o mai poate ține sub control, se alimentează singură din dobânzi – ne mai bazăm pe inflație. Sfaturile FMI pentru oprirea bulgărelui”)
(Citește și: ”Datoria României: 1.084 mld. lei, la nivelul lunii august – Cum e structurată și cine o deține”)
(Citește și: ”RAPORT/ Finanțele explică de ce a crescut datoria publică peste pragul de alarmă”)
***
Urmărește-ne pe Google News
