Daniel Dăianu: „România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp. Guvernanții nu au învățat lecțiile crizei din 2009-2010”

Guvernanţii nu au învăţat din lecţiile crizei din 2009-2010 şi din acordurile cu FMI care au echilibrat ulterior, cu măsuri de austeritate, finanţele statului, astfel că au adus România acum în situaţia de a avea nevoie, din nou, de măsuri pentru corecterea dezechilibrelor ample, în special al celui bugetar, consideră Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

„România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp”, a afirmat Dăianu, într-o intervenție la Prima News.

Corecția deficitului începe de la peste 9% din PIB – Deficitul bugetar înseamnă lipsa de bani de la buget

Acesta consideră că principala problemă a finanţelor statului este deficitul bugetar ridicat, în termeni cash anunţat la 8,65% pentru anul trecut. România s-a angajat să scadă deficitul ESA în acest an la 7% din PIB, dar scăderea începe defapt de la un deficit de peste 9%, având în vedere efectul anualizat al recalculării pensiilor din septembrie 2024.

„La noi nu a existat suficientă cugetare, nu a existat înţelepciune, nici măcar nu s-a învăţat din erori. Pentru că noi am repetat din erorile din deceniul precedent în acest deceniu. Există poate această logică, forţăm nota acum, pentru că trebuie să facem investiţii, după care intrăm într-o curbă de sacrificiu şi asta o spun ca să nu mai folosesc eufemisme sau cum sunt folosite anumite exprimări de către oficiali guvernamentali. România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp. Îmi pare rău că spun aşa ceva”, a spus Dăianu, citat de News.ro.

Pentru a putea ajunge la 7% în acest an, Guvernul trebuie să ia măsuri de corecţie, însă spaţiul rămas pentru restrângerea cheltuielilor publice este unul limitat, după ce salariile bugetarilor şi pensiile, cele mai mari componente ale cheltuielilor bugetare, au fost deja îngheţate, a arătat preşedintele Consiliului Fiscal.

România trebuie să corecteze deficitul cu 2 puncte procentuale în a doua parte a anului

Potrivit acestuia, sunt necesare şi măsuri care să genereze venituri suplimentare şi care, împreună cu măsurile de control al cheltuielilor, să asigure o corecţie a deficitului ESA de circa două puncte procentuale din PIB, de la peste 9% anul trecut, aproape măcar de ţinta de 7% asumată de guvern pentru 2025 în planul fiscal încheiat cu Comisia Europeană pentru ajustarea deficitului. 

Mare parte dintre economişti consideră insuficiente măsurile adoptate până în prezent de către Guvern, o serie de măsuri de creştere a veniturilor bugetare (majorare impozit dividende, restricţii suplimentare la microîntreprinderi, taxa pe stâlp şi eliminarea facilităţilor acordate unor angajaţi) cu 7 miliarde de lei în acest an, precum şi măsurile pentru controlul cheltuielilor, cum sunt îngheţarea de pensii şi salarii, restricţii la angajări în sectorul bugetar.

În acest context, toate cele trei mari agenţii de rating au perspectivă negativă pentru calificativul suveran al României, iar asupra guvernanţilor creşte presiunea să vină cu măsuri credibile pentru consolidarea finanţelor statului, cel mai probabil prin creşteri de taxare. În cazul în care nu se încadrează în deficitul de 7% din PIB, care acum trebuie corectat cu 2 puncte procentuale în doar a doua parte a anului, România riscă să sufere o retrogradare a ratingului suveran, cu efecte asupra fluxurilor de capital.

(Citește și: ”Alarmă: Semnele recesiunii citite în zațul execuției bugetare. deficit de 1,58% după doar 2 luni – Probleme mari la venituri, consum, investiții, dobânzi”)

***