Daniel Dăianu: Avem o problemă mare la venituri, ajustarea numai pe latura cheltuielilor nu e posibilă. Riscuri din abundență la adresa Bugetului

Menținerea bugetului national pe traiectoria angajată de reducere a deficitului bugetar necesită o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, care sunt la un nivel foarte jos în raport cu nevoile de investiții ale României și comparativ cu celelalte state din UE, potrivit lui Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal din România.

Acesta avertizează, într-o opinie privind planul bugetar-structural pe termen mediu (2025-2031), că în lipsa unor politici fiscale care să sprijine traiectoria de consolidare fiscal-bugetară mai amplu pe partea de venituri, balanța riscurilor este înclinată în direcția înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de planul agreat de România cu Comisia Europeană.

Potrivit lui Dăianu, riscul unor deficite mai mari ca cele angajate este și mai relevant, având în vedere evoluția mediului internațional și provocările mari cu care se confruntă politicile economice.

Ajustarea fiscală numai pe latura cheltuielilor nu este posibilă

Dăianu subliniază faptul că reducerea deficitului bugetar la sub 3% din PIB în 2031 nu se poate face numai prin ținerea sub control a cheltuielilor bugetare, din moment ce datele istorice indică faptul că, în general, execuția bugetară deviază sistematic de la țintele pe termen mediu asumate în documentele de planificare fiscal-bugetară.

„Mai mult, începând cu anul 2016, deviația deficitului bugetar de la țintele pe termen mediu urmează un trend ascendent, slăbind credibilitatea angajamentelor fiscal-bugetare asumate de autorități”, afirmă Daniel Dăianu.

Diferențele între documentele bugetare cresc neîncrederea în procesul de consolidare fiscală

În analiza realizată de președintele Consiliului Fiscal se punctează că există o lipsă de coerență între Planul bugetar-structural pe termen mediu, măsurile efectiv adoptate pentru anul 2025 și proiecțiile pentru perioada 2026-2028 prevăzute în Strategia fiscal-bugetară (SFB) și Raportul privind situația macroeconomică (RSM).

„Aceste diferențe sporesc incertitudinea cu privire la angajamentul României de a respecta regulile noului cadru de guvernanță economică și de a ancora deficitul bugetar pe o traiectorie descendentă”, potrivit lui Dăianu.

De notat că veniturile fiscale ca pondere în PIB în România este mult scăzută în comparație cu alte state din regiune: 27% din PIB în România față de 34% în Cehia, 35% în Ungaria și 36% în Polonia, în anul 2023.

Suplimentar, în România, sarcina fiscală asupra salariilor mici este ridicată în România, existând de asemenea dezechilibre între remunerarea muncii și remunerarea capitalului.  

Riscul cel mare este să ne corecteze piețele: „Ar fi extrem de dureros”

Potrivit lui Daniel Dăianu, marele risc este ca corecția deficitului bugetar excesiv să fie lăsată în sarcina piețelor, ceea ce ar însemna un șoc la adresa economiei.

„Deficitele bugetare ridicate și în creștere, din ultimii ani, incertitudinile fiscale, dar și tensiunile politice s-au reflectat în creșterea costurilor de împrumut ale României. Lipsa unui progres palpabil în procesul de consolidare fiscală va lăsa în sarcina piețelor financiare ajustarea deficitului. Iar ajustarea realizată de piețele financiare, în condițiile în care ponderea datoriei denominate în valută a României este de circa 51% din total, va fi rapidă și extrem de dureroasă. Efectele ei pot implica, simultan, atât măsuri de creștere a veniturilor fiscale, cât și măsuri suplimentare de restricționare a cheltuielilor publice”, explică președintele Consiliului Fiscal

De notat că planul bugetar structural al României prevede reducerea deficitului bugetar de la un nivel estimat la 7,9% din PIB pentru anul 2024, la 2,5% din PIB în anul 2031, cu un pas mediu de ajustare de circa 0,8% pe an.

Execuția bugetară pentru anul 2024 s-a încheiat însă cu un deficit de 8,7%, iar în condițiile anualizării impactului recalculării pensiilor din septembrie 2024, punctul de plecare pentru anul 2025 se situează în jurul valorii de 9,5% din PIB.

În această situație, în 2025, pentru a atinge ținta de deficit stabilită de Guvern, pasul de ajustare ar fi de circa 2,5 puncte procentuale.

Dăianu critică lipsa de predictibilitate cu care își face Guvernul politica fiscală

Șeful Consiliul Fiscal mai spune că măsurile concrete din reforma fiscală, ce este inclusă ca jalon în PNRR și ce urmează a fi adoptată și implementată din 2026, măsuri care urmăresc creșterea veniturilor fiscale cu 1,1% din PIB, ar fi trebuit incluse în planul structural bugetar.

„Având în vedere că transparența este unul dintre obiectivele noului cadru de guvernanță economică, ar fi fost indicat ca măsurile fiscale efective să fie incluse în PBSTM, alături de impactul preconizat al acestora. În acest fel, s-ar fi respectat și principiul predictibilității, ținând cont că aceste măsuri ar fi urmărit creșterea veniturilor fiscale cu 1,1% din PIB în 2025. Reforma fiscală care ar fi trebuit să aducă o creștere a veniturilor cu 1,1% din PIB nu a mai fost inclusă în proiectul de buget pentru anul 2025. Pentru a atinge țintele de venituri asumate în PBSTM, o reformă fiscală ar putea fi adoptată în anul 2026, însă, la acest moment, nu există un angajament al autorităților în acest sens”, subliniază Dăianu

Datele actuale relevă că absorbția fondurilor europene este afectată de întârzieri semnificative – PNRR se încheie în august 2026

De asemenea, președintele Consiliului Fiscal arată că nivelul scăzut al realizărilor din PNRR – până la finele lunii decembrie 2024, doar 14% din jaloane și ținte fuseseră îndeplinite – face improbabilă recuperarea întârzierilor în doar un an și jumătate.

„Această posibilitate implică pierderea unor sume semnificative de bani europeni și nerealizarea unor importante reforme și programe de investiții care ar fi putut contribui la menținerea României pe traiectoria unei dezvoltări sustenabile, prin accelerarea tranziției verzi și digitale, restructurarea economiei, modernizarea infrastructurilor și creșterea competitivității, susținând implicit procesul consolidării fiscale. Această situație este cu atât mai preocupantă, dată fiind deteriorarea puternică a mediului internațional”, arată Daniel Dăianu.

Mai mult, în ciuda absorbției efective scăzute, datele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) duc către o valoare a contractelor semnate în cadrul PNRR de peste 40 miliarde de euro, valoare ce include și contribuția din fondurile naționale.

Risc major pentru buget din cauza PNRR. Cheltuielile cu apărarea vor crește la 3% din PIB

În condițiile întârzierilor în implementarea proiectelor din PNRR, Dăianu subliniază că pierderea finanțării europene și finalizarea acestora cu fonduri naționale reprezintă un risc semnificativ de deviere de la traiectoria de ajustare a deficitului bugetar asumată de România.

„Având în vedere cele menționate, dar și presiunile ridicate pe latura cheltuielilor publice (de apărare, educație, sănătate), subliniem importanța adoptării unor politici fiscale care să sprijine mai consistent traiectoria de consolidare fiscal-bugetară prin creșterea veniturilor fiscale. Ponderea acestora în PIB ar trebui să tindă către media regional. (…)
Necesitatea creșterii veniturilor fiscale este subliniată și de deciziile recente ale UE privind investiții de 800 miliarde de euro pentru întărirea capacității de apărare. În aceste condiții, România a anunțat o creștere graduală a cheltuielilor cu apărarea, care ar urma să ajungă la circa 3% din PIB în următorii doi ani. Chiar dacă ar fi activată clauza derogatorie națională, investițiile în apărare vor afecta execuția bugetară, contribuind la creșterea deficitului efectiv și a datoriei publice. De aceea, cheltuielile suplimentare pentru apărare este necesar să fie susținute prin măsuri de consolidare fiscală”, afirmă Dăianu.

În ceea ce privește cheltuielile publice, președintele Consiliului Fiscal punctează că, în conformitate cu calculele din Buget și din documentele ce fundamentează bugetul, pensiile de stat ar trebui indexate cu 8% în 2026, cu 4,9% în 2027, cu 3,8% în 2028, cu 3,2% în 2029, cu 3% în 2030 și cu 3% în 2031.

(Citește și: ”Cheltuielile rigide din Buget nu se vor reduce în 2025: tot 8 din 10 lei venituri fiscale și contribuții se vor duce pe salariile publice, pensii și alte beneficii sociale”)

***