Analiză Daniel Dăianu, la 4 ani de război în Europa: Efectele asupra UE și asupra României. ”Fără o integrare profundă, UE va fi dominată de SUA și China”

Invadarea Ucrainei în 2022 a amplificat o succesiune de crize care au lovit economiile europene în ultimii ani, de la pandemie la explozia prețurilor la energie, iar România a resimțit puternic aceste șocuri, arată președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu într-o analiză pentru Agerpres, în contextul în care pe 24 februarie se împlinesc patru ani de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Efectele asupra Europei și României

Conform analizei, invadarea Ucrainei în 2022 a bulversat Europa. Dependența de gazul rusesc s-a revelat o vulnerabilitate și a accentuat ”criza energetică” în Europa.

Încercarea de a reduce cât mai mult această dependență s-a dovedit un proces anevoios, costisitor, potrivit lui Dăianu, care punctează că procurarea de gaz lichefiat din SUA și alte regiuni este scumpă, ceea ce face ca Europa să aibă un dezavantaj competitiv sub forma costului energiei.

Daniel Dăianu menționează că, astfel:

• inflația a urcat rapid în Europa în 2022 pe fondul creșterii brutale a costului energiei și dereglărilor în lanțuri de producție;

• s-a accentuat o criză a costului vieții ce a favorizat ascensiunea radicalismului politic;

• s-a accentuat o criză de încredere între cetățeni și partidele mainstream (situație vizibilă după criza financiară);

• în România, rata medie a inflației a crescut de la 5,1% în 2021 la 13,8% în 2022;

• creșterea economică în România a scăzut substanțial după 2022, în pofida unor deficite bugetare mari, ceea ce ilustrează impactul războiului – de la 5,6% creștere a PIB în anul revenirii după pandemie, 4,2% în anul invaziei, la 2,3% în 2023, 0,9% în 2024, 0,6% în 2025 – doar fondurile europene au amortizat șocurile.

Conform lui Daniel Dăianu, europenii trebuie să încerce constituirea unei forțe proprii de descurajare, un îndemn pe care l-au făcut și SUA în noua lor doctrină de securitate.

În acest context, Daniel Dăianu afirmă că este bine ca UE să fie mai coezivă, să aibă o funcționare mai bună a piețelor (energie, piețe de capital etc.), deoarece fără o integrare profundă și investiții mai mari, publice și private, UE va fi dominată de SUA și China, mai ales în domenii tehnologice de vârf.

Un declin relativ al UE va afecta în mod inerent România, arată Dăianu.

Studiu BNR – Unde ar fi fost economia României fără războiul din Ucraina – de la PIB, la inflație

Un studiu BNR publicat în vară arăta la rândul lui că doar în anul 2022, produsul intern brut (PIB) al României ar fi fost cu 1,4 puncte procentuale mai ridicat în absența războiului din Ucraina, în timp ce inflația ar fi fost cu cel puțin 1,1 puncte procentuale mai scăzută și posibil chiar și cu 3 puncte procentuale mai mică.

Creșterea mai mare a economiei (PIB) din 2022 ar fi avut un caracter permanent, care ar fi sprijinit dinamica PIB și în perioada anilor următori, evoluție susținută la rândul ei de inflația mai mică și încrederea mai mare în economia României, măsurată prin indicatorul (ESI) calculat lunar de Comisia Europeană.

Studiul mai arată că România a fost țara din regiune cea mai afectată la nivel de pierdere de PIB, ca efect al războiului, cel mai probabil din cauza proximității de conflict, care au antrenat ieșirea unor capitaluri, blocarea unor investiții private și prăbușirea efectivă a multor schimburi comerciale. Mai mult, economiștii spun că, cel mai probabil, impactul asupra PIB a fost chiar și mai mare de 1,4 puncte procentuale.

Pentru celelalte țări, impactul median asupra PIB este de aproximativ 0,8 la sută.

(Citește și: ”Studiu BNR – Unde ar fi fost economia României fără războiul din Ucraina – de la PIB, la inflație”)

***