Soluţiile care trebuie implementate în justiţie”, plecând de la „obiectivele programului de guvernare”, vor fi stabilite de un grup interinstituţional ce va cuprinde reprezentanți ai instanțelor, parchetelor, ai executorilor judecătoreşti, ai notarilor şi ai avocaţilor, a anunțat joi ministrul Justiției, Radu Marinescu.
„La întâlnirea de astăzi au fost prezenţi reprezentanţi ai executorilor judecătoreşti, ai notarilor şi ai avocaţilor, în efortul comun de a găsi împreună soluţii, plecând de la obiectivele programului de guvernare. Cu cei prezenţi am avut un dialog constructiv, am convenit să creăm un grup de lucru interinstituţional care să abordeze de o manieră pluridisciplinară, integrată, prin dialog, toate soluţiile care trebuie să fie implementate în justiţie”, a declarat ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, după întâlnirea de lucru de joi, citat de News.ro.
Nu s-a discutat despre pensiile de serviciu ale magistraţilor şi despre reforma acestora, a mai spus ministrul.
Au lipsit reprezentanţii magistraţilor, ca protest la reforma pensiilor speciale
„Cei care au lipsit astăzi (reprezentanții judecătorilor și procurorilor – n.red.) au justificat prin existenţa unor forme de protest faţă de proiectul de pensii de serviciu, care însă, repet, nu a făcut obiectul discuţiilor de astăzi”, a explicat Radu Marinescu.
Întrebat despre lipsa de la discuţii a reprezentanţilor Înaltei Cruţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Consiliului Superior al Magistraturii, Marinescu a spus că Ministerul Justiţiei „a fost, este şi va rămâne un factor predispus la dialog”, interesat de „dialogul instituţional corect şi loial” şi „interesat de a găsi soluţii reale pentru problemele din justiţie”.
„Cu siguranţă ne dorim ca în viitor, la astfel de discuţii despre aspecte care interesează activitatea, inclusiv din instanţe şi parchete, să participe şi reprezentanţii magistraţilor. Repet, din punctul de vedere al ministerului, aşteptăm întotdeauna cu mare disponibilitate”, a mai spus Radu Marinescu.
Ministrul Justiţiei îi invitase să participe la un dialog instituţional pe toţi reprezentanţii sistemului judiciar din România, inclusiv pe cei ai magistraţilor, pentru a găsi împreună „cele mai bune soluţii pentru îmbunătăţirea activităţii din domeniul justiţiei”.
Subiectele discutate pentru scurta durata proceselor
Unul dintre obiectivele asumate în cadrul Programului de guvernare 2025-2028, la secţiunea Justiţie, constă în „reducerea duratei de soluţionare a cauzelor şi punerea eficientă în executare a hotărârilor judecătoreşti”.
Subiectele stringente pentru a degreva activitatea instanţelor, discutate în lipsa judecătorilor și procurorilor:
- digitalizarea actului de justiţie
- actualizarea taxelor judiciare de timbru şi stabilirea acestora ca venit suport pentru investiţiile în infrastructura judiciară
- identificarea unor metode pentru eficientizarea punerii în aplicare a procedurii administrării probelor de către avocaţi sau consilieri juridici
- identificarea unor sancţiuni, inclusiv procesuale, eficiente şi disuasive în cazul celor care formulează plângeri contravenţionale cu rea-credinţă ori vădit neîntemeiate
- identificarea unor soluţii alternative
”În acest proces de analiză va fi luat în considerare şi faptul că, în prezent, se află în dezbatere parlamentară anumite iniţiative legislative care au ca obiect amendarea legislaţiei relevante, ce ar putea avea impact asupra reducerii duratei proceselor şi asupra eficientizării activităţii instanţelor de judecată”, menţionează un comunicat al MJ.
La ICCJ se stabilește dacă va fi atacată legea de modificare a pensiilor magistraților
Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), i-a transmis de miercuri ministrului Justiției că nu va participa la întâlnirea de lucru, pe motiv că întrunirea ”pare, mai degrabă, un exercițiu de imagine decât un dialog real”, conform adresei de răspuns a șefei Înaltei Curți.
Lia Savonea reclamă faptul că justiția se confruntă în aceste meomente cu un discurs public ce relativizează independența judecătorilor și că ”această desconsiderare a rolului magistraturii afectează nu doar corpul profesional, ci și încrederea cetățeanului în statul de drept”.
Refuzul de a participa la discuții este o formă de reacție la legea ce crește vârsta de pensionare a acestora la 65 de ani, fașă de aproximativ 52 de ani în prezent, și scade valoarea pensiei acestora la 70% din ultimul venit. Legea a fost adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, în cadrul pachetului format din cinci pachete de măsuri pentru corecție bugetară.
Judecătoarea a convocat însă Secțiile unite ale ICCJ, joi, pentru a decide dacă vor ataca la CCR legea ce diminuează privilegiile de care se ocupă magistrații la pensionare.
(Citește și: CSM a sesizat Parchetul General cu privire la fapte de „instigare la violenţă fizică şi sexuală” împotriva unor judecători şi a familiilor lor. Ce spune CSM și ce NU spune CSM privind salariile și vârsta de pensionare)
****
Urmărește-ne pe Google News
