Rata de eroare estimată pentru cheltuielile de la bugetul UE a crescut la 5,6% în 2023, iar mecanismul de redresare post-COVID suferă de deficiențe sistemice, reiese din auditul anual realizat de Curtea de Conturi Europeană.
Instituția susține că există nereguli care afectează o parte din cele 48 de miliarde de euro cheltuite prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), principalul pilon al pachetului NextGenerationEU (NGEU) de redresare post-pandemie. Auditorii au detectat cazuri în care s-au făcut plăți deși nu erau îndeplinite toate condițiile necesare.
Un nivel record al datoriei, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, inflația ridicată: toți acești factori duc la riscuri financiare din ce în ce mai mari pentru bugetul UE, mai avertizează auditorii.
”Nivelul de eroare pe partea de cheltuieli (191,2 miliarde de euro) a crescut la 5,6% (față de 4,2% în 2022 și 3% în 2021). Acest lucru este îngrijorător”, transmite instituția.
Nivelul de eroare estimat nu e un indicator al fraudei, al ineficienței sau al risipei, ci o estimare a sumelor de bani care nu au fost utilizate în conformitate cu normele UE și cu normele naționale. În cursul activității lor, auditorii au identificat totuși 20 de cazuri de suspiciune de fraudă. Acestea au fost semnalate autorităților UE competente.
Explicația: Presiunea asupra administrațiilor naționale de a cheltui rapid banii
Creșterea substanțială a ratei de eroare se explică în principal, potrivit auditorilor, prin erorile din cheltuielile pentru coeziune. Vorbim în acest caz de o rată de 9,3% pentru 2023 față de 6,4% în 2022.
O posibilă explicație privind dificultățile de a finanța așa cum trebuie proiectele de coeziune: presiunea asupra administrațiilor naționale de a cheltui rapid banii din fonduri UE aflate în concurență unele cu altele.
Întrucât proiectele afectate de eroare sunt similare celor finanțate prin MRR și sunt adesea controlate de aceleași organisme naționale, auditorii atrag atenția asupra riscului ca tipuri similare de erori să se regăsească și în cheltuielile din MRR.
Opinie „cu rezerve” privind cheltuielile din MRR
2023 a fost al treilea an de implementare a MRR, mecanism prin care țările din UE primesc fonduri dacă îndeplinesc anumite jaloane sau ținte predefinite. În 2023 au fost efectuate 23 de plăți de grant către 17 state membre.
Auditorii au constatat că aproximativ o treime din aceste plăți de grant din MRR nu respectau regulile și condițiile aplicabile. Ca rezultat, 6 plăți au fost afectate de erori semnificative.
Auditorii au identificat și cazuri în care jaloanele și țintele nu fuseseră bine concepute. Ei scot la lumină și probleme persistente legate de fiabilitatea informațiilor pe care statele membre le-au inclus în declarațiile lor de gestiune.
În consecință, Curtea a exprimat o opinie cu rezerve referitoare la cheltuielile din MRR.
O opinie „contrară” înseamnă că auditorii au identificat probleme generalizate. O opinie „cu rezerve” înseamnă că au fost identificate probleme, dar ele nu au un caracter generalizat.
Datoria UE, de două ori mai mare decât în 2021
Potrivit auditorilor, cifrele din bugetul UE ne arată probleme care trebuie studiate cu cea mai mare atenție. Valoarea totală a angajamentelor restante – care sunt obligații viitoare de plată dacă sumele nu sunt dezangajate – a atins un nivel record de 543,0 miliarde de euro la sfârșitul anului 2023 (în 2022: 452,8 miliarde de euro).
Între timp, datoria UE a crescut vertiginos la 458,5 miliarde de euro în 2023 (2022: 348 de miliarde de euro, adică o creștere de 32 %), în principal din cauza împrumuturilor contractate pentru NGEU, în valoare de 268,4 miliarde de euro. Datoria UE este acum de două ori mai mare decât în 2021 (când se ridica la 236,7 miliarde de euro).
Cu alte cuvinte, UE a devenit unul dintre cei mai mari emitenți de datorie din UE, deși nu este deloc clar dacă propunerea Comisiei privind resursele proprii va genera suficiente venituri pentru a rambursa datoria aferentă NGEU. Costurile suplimentare pentru împrumuturile contractate în legătură cu NGEU sunt estimate a fi între 17 miliarde de euro și 27 de miliarde de euro.
(Citiți și: ”Eficiența bate populismul – ”Conformați-vă și investiți”: Statele cu deficite mici fac și cele mai multe investiții publice – arată Consiliul Fiscal al UE. Deficitele mari se duc pe cheltuielile sociale”)
***
Urmărește-ne pe Google News
