Guvernul Bolojan ar putea avea trei vicepremieri – Marian Neacşu, Tanczos Barna şi Ionuţ Moşteanu, cel din urmă fiind singurul cu portofoliu, fiind desemnat de USR la Ministerul Apărării. Conform unei liste realizate pe baza surselor News.ro, şapte sau chiar opt membri ai actualului Executiv s-ar putea regăsi şi în viitorul Cabinet.
Sâmbătă, atât PSD, cât și UDMR și-au anunțat intrarea în Guvernul Ilie Bolojan, iar cel târziu miercuri România va avea un guvern plin, învestit.
Lista măsurilor de reducere a cheltuielilor statului și de creștere a veniturilor urmează să fie definitivată până luni dimineața.
Lista Guvernului, în varianta valabilă sâmbătă, cu precizarea că la PSD numele se vor vota duminică:
Prim-ministru – Ilie Bolojan (PNL)
- Viceprim-ministru fără portofoliu: Marian Neacşu (PSD)
- Viceprim-ministru fără portofoliu: Tanczos Barna (UDMR)
- Viceprim-ministru şi ministru al Apărării: Ionuţ Moşteanu (USR)
- Ministru de Interne: Cătălin Predoiu (PNL)
- Ministru de Finanţe: Marcel Boloş / Alexandru Nazare (PNL)
- Ministrul Justiţiei: Radu Marinescu (PSD)
- Ministru de Externe: Oana Ţoiu (USR)
- Ministrul Transporturilor: Ciprian Şerban (PSD)
- Ministrul Dezvoltării Regionale: Cseke Attila (UDMR)
- Ministrul Educaţiei: Daniel David (PNL)
- Ministrul Sănătăţii: Alexandru Rogobete (PSD)
- Ministrul Muncii: Petre Florin Manole (PSD)
- Ministrul Economiei: Radu Miruţă (USR)
- Ministrul Energiei: Bogdan Ivan (PSD)
- Ministrul Fondurilor Europene: Marcel Boloş / Sebastian Burduja (PNL)
- Ministrul Agriculturii: Sorin Moise (PSD)
- Ministrul Mediului: Diana Buzoianu (USR)
- Ministrul Culturii: Demeter András István (UDMR)
(Citește și: Live / Weekend cu negocieri pe portofolii și nume, la partide / Vot la PSD pe intrarea în executiv și măsurile de reducere a deficitului; congres la USR; UDMR cere „greutate în noul Guvern”)
****
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Nimeni nu vorbește de creșterea productivității muncii-legea de bază a economiei, care ar putea fi prin intensitatea muncii din unitățile de producția bunurilor de consum, adică să crească numărul de salariați și concomitent și a veniturilor la bugetul de stat, precum și printr-o colectare mai susținută a veniturilor la bugetul de stat, fiind vorba de datoriile restante ale multor firme cu capital de stat, în special TVA și datorii legate de salarii. Din cele peste 90 de măsuri de reducere a deficitului bugetar publicate, se poate concluziona unde au fost scurgerile de cheltuieli care au generat această „gaură” din bugetul de stat.
Văd ca măsuri concrete și cu valoare susținută pentru redresarea deficitului bugetar:
-colectarea TVA restantă de la cei datornici;
-activitate susținută și profesionistă din partea organelor abilitate pentru reducerea evaziunii fiscale;
-recuperarea datoriilor stabilite pe cale juridică de la persoanele fizice și juridice ca venit la bugetul de stat;
-impozitarea valorii proprietăților fizice și juridice de la un anumit prag valoric pentru cei care nu le justifică legal.
Mai sunt și alte domenii spre care să se îndrepte atenția specialiștilor, unde se găsesc surse de încasat și să se renunțe la ideea de taxare a pensionarilor mai ales a celor cu pensii pe baza contributivității, așa că specialistul R. Burnete dacă vrea ca pensionarii să plătească CASS să-i scoată din atenție pe cei cu pensii din contributivitate.