Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) menționează într-un comunicat transmis joi că prescripţiile criticate în recentul Raport al Departamentului de Stat au survenit din cauza ”legislaţiei neclare” și a deciziei CCR referitoare la acest subiect.
Precizările CSM
- ”În ce priveşte efectele prescripţiei răspunderii penale, această problemă îşi are originea în legislaţia neclară în materie, declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională, şi care a produs şi va continua să producă efecte asupra dosarelor în care au fost incidente respectivele texte de lege, în condiţiile în care aplicarea instituţiei este obligatorie, nefiind lăsată la latitudinea magistraţilor. În prezent, legislaţia a fost pusă în acord cu deciziile Curţii Constituţionale, instituţia prescripţiei în materie penală fiind clară, dar va produce efecte numai în privinţa situaţiilor juridice născute după modificarea legii, pentru infracţiunile săvârşite înainte de această dată fiind incidentă instituţia în forma sa anterioară, drept consecinţă a aplicării principiului legii penale mai favorabile”, arată CSM.
- Despre problema practicii neunitare, reprezentanţii procurorilor şi judecătorilor susţin că ”s-au instituit mecanisme legale şi practice la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al instanţelor, dar şi la nivelul Institutului Naţional al Magistraturii, pentru reducerea acestui fenomen”, subliniind că, ”deşi mai există situaţii de practică neunitară, totuşi aceasta s-a diminuat considerabil, iar în marea majoritate a cazurilor, la nivelul ultimului grad de jurisdicţie, problema este reglată”. CSM subliniază că la nivelul Curţii Europene a Drepturilor Omului nu au mai existat condamnări pentru practică neunitară în ultima perioadă, inclusiv în anul 2024.
- ”În privinţa percepţiei asupra corupţiei, raportul Departamentului de Stat trimite la măsurătorile făcute în Eurobarometru şi arată că această problemă se află pe ultimul loc în clasamentul problemelor invocate de investitori (71%), după problema legislaţiei şi politicilor publice instabile (93%), a nivelului taxelor (85%) şi a birocraţiei administrative (82%). Consiliul remarcă faptul că, potrivit măsurătorilor Eurobarometru, percepţia fenomenului corupţiei în anul 2024 era de 71% şi plasa România pe locul 15 din cele 27 de state membre, în grupul ţărilor cu percepţie de corupţie medie (51%-75%), în media europeană (71%), procente mai înalte de percepţie a corupţiei regăsindu-se în Grecia (98%), Portugalia (96%), Malta (95%), Slovenia (95%), Croaţia (92%), Cipru (91%), Spania (90%), Ungaria (88%), Bulgaria (85%), Lituania (83%), Cehia (79%), Italia (78%), Slovacia (77%), Letonia (76%). De asemenea, potrivit Eurobarometru pentru anul 2025 procentul de percepţie a corupţiei în România a scăzut la 70%, sub media europeană (73%), păstrând România pe locul 15 din cele 27 de state membre”, se arată în comunicatul CSM.
- În 2024, potrivit statisticilor, cetăţenii din România au sesizat instanţa de la Strasbourg cu 3.850 de cauze, plasând România pe locul 4 la număr de cereri, ”dar pe locul 12 în clasamentul mai relevant al numărului de cereri raportat la populaţia ţării (19.064.000 locuitori)”.
- ”În aceeaşi perioadă de referinţă (2024), România a fost parte în 169 de dosare. Dintre acestea, în 101 dosare, cererile au fost respinse ca inadmisibile sau radiate de pe rol. În 58 de dosare judecata a avut loc pe fond, România fiind condamnată în 49 de cauze. Din aceste 49 de cauze, în 29 dintre ele problema de drept a fost aceea deja repetitivă a condiţiilor de detenţie din penitenciare, pentru care responsabilitatea nu aparţine sistemului de justiţie, ci sistemului administrativ. Prin urmare, în cazul României au fost admise cereri în doar 20 de dosare, dintre care doar 3 se referă la dreptul la un proces echitabil în sens larg (art. 6 din Convenţie) şi doar 1 dosar dintre cele 3 se referă la o durată excesivă de procedură de 8 ani a unui dosar penal finalizat în anul 2013”, precizează CSM, care îşi reafirmă ”angajamentul constant pentru asigurarea independenţei sistemului de justiţie şi a calităţii profesionale înalte a judecătorilor şi procurorilor”.
(Citește și: Raport al Departamentului de Stat al SUA referitor la climatul investițional din România: Guvernele au permis în repetate rânduri ca interesele politice sau imperativele bugetare să prevaleze asupra practicilor comerciale acceptate, în detrimentul intereselor investitorilor)
****
Urmărește-ne pe Google News
