Creșterea prețurilor energiei în martie ar putea împinge rata anuală a inflației din zona euro până la 4% la sfârșitul anului, potrivit lui Jack Allen-Reynolds, economist șef adjunct pentru zona euro la Capital Economics.
În scenariul de bază, majorarea costurilor energetice va adăuga 0,5 puncte procentuale suplimentare la rata inflației, iar companiile care transferă aceste costuri clienților ar putea contribui cu încă un punct procentual.
Având în vedere că aceste efecte ar putea fi tranzitorii, preocuparea reală a Băncii Centrale Europene (BCE) este riscul apariției efectelor de runda a doua, asupra așteptărilor inflaționiste și a creșterii salariilor, avertizează economistul.
„Prețurile mai mari la petrol și gaze naturale au un impact direct asupra facturilor pentru combustibil, gaze și electricitate, dar generează și efecte indirecte, pe măsură ce firmele ajustează prețurile serviciilor”, a explicat Allen-Reynolds.
Inflația serviciilor sensibile la prețurile gazelor și carburanților
Graficul 1 arată variația anuală a prețurilor europene la gazele naturale (linie albastră).
Linia verde reprezintă contribuția componentelor serviciilor cele mai sensibile la gaz (inclusiv restaurante și hoteluri) la rata anuală a inflației.
„De obicei, există o corelație strânsă între cele două, inflația serviciilor sensibile la gaz crescând la aproximativ un an după majorarea prețurilor gazelor naturale. Pe baza acestei corelații istorice, prognoza noastră de bază pentru prețurile gazelor naturale — reprezentată de linia albastră la dreapta liniei verticale întrerupte — este compatibilă cu o contribuție a serviciilor sensibile la gaz de 0,2 puncte procentuale la rata anuală a inflației în 2027”, notează economistul.
Graficul 2 este similar. Acesta compară prețurile petrolului Brent cu contribuția serviciilor sensibile la petrol (de exemplu transportul public) la rata anuală a inflației.
„Pe baza acestei relații istorice, prognoza noastră de bază pentru Brent este compatibilă cu o contribuție a serviciilor sensibile la petrol de puțin sub 0,1 puncte procentuale la rata anuală a inflației peste șase luni”, se mai arată în raportul citat.
Prețurile mai mari ale energiei vor crește, de asemenea, inflația bunurilor de bază și inflația alimentelor. Aceasta din urmă va fi afectată și de prețul îngrășămintelor, strâns legat de costul gazelor naturale, precum și de prețurile produselor agricole, care tind să crească odată cu majorarea prețului petrolului.
„Pe baza relațiilor istorice, aceste efecte ar putea ridica rata anuală a inflației cu aproximativ încă 0,5 puncte procentuale”, notează economistul.
Deși aceste efecte indirecte sunt, în principiu, tranzitorii, toate celelalte condiții fiind egale, efectele directe și indirecte mai mari vor conduce la efecte de runda a doua mai puternice asupra inflației.
„După cum arată Graficul 1, inflația serviciilor sensibile la gaz a urmat creșterile anterioare ale prețurilor gazelor naturale în 2022, dar nu a scăzut la fel de rapid în 2023 și 2024. Aceasta s-a datorat efectelor de runda a doua ale șocului energetic, care au menținut creșterea salariilor ridicată și au împiedicat inflația serviciilor sensibile la gaz să revină la relația sa istorică cu prețurile gazelor.
Aceste efecte de runda a doua pot fi de durată mai lungă și ar putea determina BCE să majoreze ratele dobânzilor”, avertizează Allen-Reynolds.
În scenariul de bază, se estimează o creștere de 50 puncte de bază dobânzilor din zona euro.
(Citește și: ”Erste / România – paradoxul statelor din ECE, în plin șoc din Iran: Cea mai independentă energetic, dar și cea mai vulnerabilă fiscal”)
***
Urmărește-ne pe Google News
