La doar o lună de la escaladarea conflictului din Iran și blocarea Strâmtorii Ormuz, un nou raport special al Erste Group plasează România într-o poziție delicată în regiunea Europei Centrale și de Est (ECE): cea mai independentă energetic, dar și cea mai vulnerabilă fiscal.
Combinația dintre spațiul fiscal redus și dependența energetică scăzută creează un profil unic pentru România în regiune: cea mai protejată de șocul prețurilor, dar și cea mai expusă consecințelor unei eventuale recesiuni sau majorări de dobânzi.
Raportul băncii austriece analizează situația economică actuală din ECE, la o lună de la escaladarea conflictului din Iran și o compară cu cea din 2021, înainte de războiul din Ucraina. Astfel, 2021 a fost caracterizat de:
– Redresare sincronizată post-pandemie cu o creștere economică solidă, alimentată de relaxarea monetară la nivel înalt.
– Revenire puternică a cererii și creștere a consumului privat.
– Creșterea presiunilor de cerere după redeschiderea economiilor .
– Traiectorie fiscală îmbunătățită datorită veniturilor excepționale.
2025 reflectă economii care se adaptează la șocuri geopolitice și de ofertă persistente:
– Politica monetară trece de la o poziție restrictivă către una neutră, dar constrângerile rămân, din cauza inflației încă ridicate.
– Inflația se moderează, dar rămâne peste țintă, deoarece salariile din ECEși expunerea la energie creează rigiditate.
– Creșterea este mai fragilă și dependentă de cererea internă, iar cererea externă este afectată de tarife și de redresarea lentă a Germaniei.
– Pozițiile fiscale s-au deteriorat în mai multe țări ECE, limitând spațiul de politică – nivelurile deficitului în Polonia și România sunt ridicate
Carry over negativ, din cauza măsurilor de austeritate
„Creșterea din 2026 ar trebui să rămână pozitivă chiar și sub ipoteza unei creșteri economice nule în următoarele patru trimestre consecutive, adică pe tot parcursul anului 2026. Singura excepție este România, unde consolidarea fiscală a afectat economia în a doua jumătate a anului 2025”, se arată în raport.
În timp ce Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovenia și Slovacia beneficiază de efecte pozitive de carry-over, România înregistrează un carry-over negativ. Măsurile de austeritate au dus la încetinirea economiei, care a intrat în 2026 pe o poziție mai slabă.
Poziție fiscală critică: „între ciocan și nicovală”
Vulnerabilitatea României ține, în principal, de poziția slabă a finanțelor publice.
„Dacă România se va confrunta cu necesitatea de a interveni și de a subvenționa prețurile la energie, se va afla între ciocan și nicovală, având în vedere lipsa de spațiu fiscal”, notează economiștii băncii austriece.
Documentul compară situația cu 2021 și constată o deteriorare generală.
„Unele guverne din CEE au mult mai puțin spațiu fiscal pentru a atenua impactul negativ al prețurilor ridicate la mărfuri asupra gospodăriilor, deoarece poziția soldului structural s-a înrăutățit comparativ cu 2021.”
România și Polonia au cele mai mari deficite bugetare din regiune, iar soldul structural al României în 2025 este printre cele mai negative din CEE8 – semnificativ mai slab decât în 2021. Datoria publică a crescut în aproape toate țările, dar combinația deficit – sold structural slăbește cel mai mult capacitatea Bucureștiului de a reacționa.
Ungaria „a introdus deja prețuri protejate la carburanți pentru a proteja gospodăriile, întreprinderile, fermierii și operatorii de transport”, iar Polonia a anunțat disponibilitatea de a interveni.
Avantajul strategic: cea mai mică dependență de importuri energetice
Totuși, România are cea mai scăzută dependență de importuri energetice din regiune, cu o rată de 30%. Cehia și Serbia urmează cu rate de 40%, potrivit raportului.
Media UE se situează la 57%, iar majoritatea statelor CEE – inclusiv Slovacia, Ungaria și Polonia – depind de importuri în proporție de 40-50%.
„Rata dependenței de importuri energetice a fost de 57% în UE în 2024. Aceasta înseamnă că aproape 60% din nevoile energetice ale UE au fost acoperite prin importuri nete”, explică analiștii Erste.
Totodată, raportul atrage atenția că „utilizarea energiei regenerabile și a biocarburanților în producția netă de electricitate a crescut, de asemenea, ca răspuns la războiul din Ucraina.”
Rate ale dobânzilor „incomparabil mai ridicate” și bilanțuri încă supradimensionate
Politica monetară din 2025 este mult mai restrictivă decât în 2021, se mai punctează în analiză.
„Ratele dobânzilor sunt incomparabil mai ridicate în acest moment. 2021 reflectă poziția monetară de la sfârșitul pandemiei și o perioadă în care băncile centrale abia începeau să răspundă la creșterea inflației. 2025 a afișat ciclul de înăsprire post-șoc inflaționist, în care majoritatea băncilor centrale au menținut rate de dobândă structural mai ridicate pentru a restabili stabilitatea prețurilor după creșterea inflației globale din 2021–2023”, notează economiștii
România se află printre țările cu rate medii ale dobânzii cele mai ridicate (aproximativ 6,5% în 2025 față de 1,4% în 2021), alături de Ungaria și Polonia. Mai mult, „În Ungaria, Polonia și România, bilanțurile rămân încă peste nivelul pre-pandemic ca pondere din PIB”, arată graficul Erste.
Un bilanț mare (activele băncilor centrale sunt creditele acordate băncilor comerciale, rezervele valutare și titlurile de stat) înseamnă că banca centrală a injectat foarte mulți bani în economie și procesul de normalizare (retragere a stimulentelor) nu s-a încheiat încă în aceste trei țări.
P
iața muncii rezistentă, dar presiuni inflaționiste moștenite din 2021 persistă
Condițiile pieței muncii rămân strânse. „Rata șomajului a crescut ușor în 2025, dar condițiile generale ale pieței muncii rămân strânse, din motive structurale”, se arată în raport.
Balanța contului curent este echilibrată în majoritatea țărilor ECE, inclusiv România, după deteriorarea din 2022-2023 cauzată de prețurile mărfurilor.
Presiunea inflaționistă, însă, are rădăcini vechi: „Presiunea inflaționistă era deja în creștere înainte de războiul din Ucraina. Inflația în economiile ECE în 2021 arată o creștere constantă și persistentă.”
(Citește și: ”Ormuz: Șefa diplomației UE cere extinderea misiunii navale pentru a proteja strâmtoarea: ”Iranul nu poate fi lăsat să perceapă taxă pentru trecerea navelor”. Vot în Consiliul de Securitate ONU pentru o intervenție în forță”)
***
Urmărește-ne pe Google News
