În anul 2025 investițiile nete realizate în economia națională au însumat 216,45 miliarde de lei, în creștere cu doar 5%, comparativ cu anul 2024, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS).
Datele indică o evoluție slabă a investiții private, având în vedere că investițiile din sursele publice au consemnat un avans de circa 15% în 2025, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.
Raportate la investițiile nete totale în economia naționale, investițiile publice și-au crescut semnificativ ponderea din 2019 și până în prezent, de la circa 40% la peste 60% din total (Notă// datele Finanțelor și cele ale INS nu sunt 100% comparabile, dar pot oferi o imagine corectă în legătură cu tendințele din economie).
„În anul 2025, comparativ cu anul 2024, investițiile nete realizate în economia națională au crescut cu 5,0%, creștere înregistrată la toate elementele de structură: lucrări de construcții noi cu 6,1%, alte cheltuieli cu 4,3% și la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 3,5%”, potrivit INS.
În același timp, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cheltuielile aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au însumat 138,20 mld. lei, în creștere cu 15,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 119,45 mld lei.
Prin urmare, ponderea investițiilor publice în investițiile nete din economie a fost de circa 63,8% anul trecut, față de 41,9% în 2019, anul de dinainte de pandemie.
Surprinzător, după 2020, an în care statul a dus „greul” investițiilor, ponderea investițiilor publice s-a înscris pe o tendință descendentă până în 2023, când investițiile publice și-au reluat creșterea accelerată – în 2023 cheltuielile publice cu investițiile au sărit de 100 de mld. lei, de la 72,5 mld. în 2022.
Evoluția investiților nete în economie și a investițiilor publice (mil. lei, prețuri curente) în perioara 2019-2025
Structura investițiilor nete în economie, în 2025
Din punct de vedere structural, investițiile din 2025 au continuat să fie concentrate în trei domenii principale – construcții (categorie care reflectă și lucrările de infrastructură finanțate din fonduri publice), industrie și servicii – care cumulează împreună peste 77% din total.
În același timp, ponderea agriculturii a rămas relativ redusă, iar categoria „alte ramuri”, asociată în principal investițiilor publice (sănătate, învățământ, asistență socială, administrație etc), a înregistrat cea mai accentuată creștere, potrivit datelor INS.
De altfel, ponderea investițiilor în „alte ramuri” a crescut de 16,4% în 2019 la 19,7% anul trecut.
Construcțiile au continuat să dețină cea mai mare pondere în totalul investițiilor, deși aceasta a scăzut ușor, de la 38,2% în 2024 la 36,1% în 2025, ceea ce corespunde unei valori de aproximativ 78,1 mld. lei. Această categorie cuprinde lucrări de construcții de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, precum și investiții în infrastructură – drumuri, poduri, autostrăzi, rețele de utilități și infrastructură de transport.
Industria a reprezentat 20,2% din totalul investițiilor (în scădere față de 20,5% în anul precedent), echivalentul a circa 43,7 mld. lei. Domeniul include industria extractivă și cea prelucrătoare (de exemplu: industria auto, chimică, alimentară, metalurgică), precum și producția și distribuția de energie electrică, gaze și apă și activitățile de gestionare a deșeurilor.
Comerțul și serviciile și-au consolidat poziția în structura investițiilor, ponderea acestora crescând de la 20,5% la 20,9%, ceea ce înseamnă aproximativ 45,2 mld. lei. În această categorie sunt incluse activități precum comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transporturile și depozitarea, IT&C, activitățile financiare, imobiliare, profesionale și administrative. Este singurul sector major care și-a majorat ponderea, indicând o accelerare a investițiilor în servicii private.
Agricultura, silvicultura și pescuitul au reprezentat 3,1% din totalul investițiilor (față de 2,9% în 2024), corespunzător unei valori de aproximativ 6,7 mld. lei. Creșterea modestă reflectă investițiile realizate în modernizarea fermelor, dezvoltarea sistemelor de irigații și extinderea capacităților de procesare agricolă.
Categoria „alte ramuri” – care include administrația publică și apărarea, învățământul, sănătatea, asistența socială și activitățile culturale – a înregistrat cea mai puternică creștere structurală. Ponderea acesteia a urcat de la 17,9% la 19,7%, atingând o valoare de aproximativ 42,6 mld. lei.
De la consum la investiții. Guvernul forțează schimbarea paradigmei de creștere
România se află în plină tranziție de la un model de creștere bazat pe deficit bugetar masiv și consum privat – care a generat o prosperitate aparentă, dar nesustenabilă, cu creștere economică de doar 0,6% în 2025 și recesiune tehnică – către un model sănătos, centrat pe investiții, productivitate și exporturi, potrivit premierului Ilie Bolojan.
El a explicat că recesiunea tehnică din 2025 reprezintă „costul anticipat și inevitabil” al acestei schimbări rapide, trecând de la un sistem „distrugător” bazat pe împrumuturi și consum la unul bazat pe ceea ce producem efectiv.
Economiștii Băncii Transilvania estimează că 2026 va fi anul în care noul model investițional va deveni vizibil, susținut de cinci piloni: investițiile publice și fonduri UE (MRR), revenirea industriei, forța sectorului TIC, stabilizarea consumului și echilibru extern îmbunătățit.
Această reorientare are potențialul de a crește productivitatea pe termen mediu și de a consolida reziliența economică, reducând dependența de consum și bazându-se pe absorbția accelerată a fondurilor europene și reforme structurale.
(Citește și: ”Calcule BNR: Care e impactul fondurilor europene, al PNRR și al SAFE asupra potențialului de creștere al României”)
***
Urmărește-ne pe Google News
