Necesarul tot mai mare de bani al statului, a cărui deficite bugetare umflă o datorie publică tot mai anevoios de rostogolit, s-a tradus în ultimii 8 ani într-o creștere a ponderii creditului guvernamental în total credit bancar de peste 8 puncte procentuale, reiese din datele Băncii Naționale a României (BNR), analizate de CursDeGuvernare.ro.
Creșterea ponderii creditului către stat (inclusiv administrație publică locală), ajunsă la 37,8% în total credit bancar în ianuarie 2026 (în scădere de la 38,5% în decembrie 2025 – vezi grafice mai jos), s-a produs în detrimentul creditului către gospodării, care a pierdut tot peste 8 puncte procentuale la ponderea sa în creditul bancar total, în ultimii 8 ani.
Asta înseamnă că ”foamea de bani” a statului a fost semnificativ mai mare ca cea a gospodăriilor în ultimii ani, care au beneficiat totuși de pe urma majorărilor de salarii (în mediul privat și la bugetari) și venituri (pensii) din ultimii ani și nu a mai recurs la fel de mult la împrumuturi de la bănci.
În același timp, creditul către societățile nefinanciare a rămas relativ constant ca pondere, cu toate că ritmul de creștere a creditului către sectorul guvernamental l-a depășit pe cel al creditului către firme.
Administrația publică a devenit cel mai mare absorbant de credit din sistemul bancar
Datele arată că administrația publică a fost cel mai mare sector care a absorbit credit din sistemul bancar, în perioada 2018-2025, în care deficitele bugetare au trecut de 3% din PIB în fiecare an, cu excepția 2018.
Perioada 2021-2022 a fost totuși ”atipică”: aceștia au fost ani în care împrumuturile acordate de bănci către sectorul corporate au înregistrat un ritm extrem de bun (+25% doar în primele 7 luni din 2022), dar asta pe seama împrumuturilor garantate de stat prin programele guvernamentale IMM Invest, prin care statul a preluat practic riscul bancar garantând creditul. De remarcat însă că acestea nu au vizat numai credite pentru investiții, ci și pentru cheltuieli de funcționare.
Însă, pe fondul presiunilor fiscale, a inflației și a dobânzilor mari, disciplina la plată a companiilor nefinanciare din economia românească s-a deteriorat abrupt în 2025, rata creditelor neperformante (NPL) în cazul firmelor ajungând la 5,1% în septembrie 2025, de la 3,8% cu un an în urmă. Cea mai ridicată rată de neperformanță se configurează întocmai în cazul creditelor cu garanții de stat acordate firmelor, unde rata NPL a crescut la 9% în septembrie 2025, o creștere de 5,1 puncte procentuale față de septembrie 2024. Tendința este alarmantă, mai ales că acestea sunt credite ce odată ce vor intra în default se vor adăuga drept cheltuială la buget.
(Citește și: ”Sprijin pentru IMM-urile cu probleme la plata împrumuturilor garantate de stat: Fondul de garantare a creditelor lansează refinanțarea”)
Per total, structura creditului total a balansat însă în ultimii ani în favoarea creditului guvernamental:
I. Aprilie 2018 cu sold total 339,16 mld. lei:
- Sector guvernamental: 29,7% / 100,78 mld. lei
- Gospodării: 37,1% / 125,69 mld. lei
- Companii: 33,2% / 112,70 mld. lei
II. Decembrie 2022 cu sold total 533,70 mld. lei:
- Sector guvernamental: 31,9% / 170,10 mld. lei
- Gospodării: 32,1% / 171,49 mld. lei
- Companii: 36,0% / 192,12 mld. lei
III. Ianuarie 2026 cu sold total 717,78 mld. lei:
- Sector guvernamental: 37,8% / 271,39 mld. lei
- Gospodării: 28,6% / 205,41 mld. lei
- Companii: 33,6% / 240,99 mld. lei
Notă: Extinderea creditului guvernamental a produs, conform teoriei economice și datelor privind creditarea, un așa-numit efect de crowding-out. Acest efect apare când creșterea cheltuielilor publice și a împrumuturilor guvernamentale reduc investițiile private și consumul privat, din moment ce prin împrumutarea unor fonduri suplimentare pentru a finanța deficitele statul determină creșterea ratelor de dobândă din economie, ceea ce face mai costisitoare și neatractive împrumuturile pentru companii și investițiile acestora. Acest efect limitează în final activitatea economică privată.
Relație reciproc avantajoasă: Sistemul bancar e principalul finanțator intern al statului – statul e principalul determinant al creșterii activelor bancare
De notat că ponderea creditului privat în portofoliile băncilor este în continuă scădere de la criza din 2008, când se afla la un record de 92%. Un an mai târziu a înregistrat o scădere dramatică, de peste zece puncte procentuale, la 81%, iar de atunci se află în declin.
De altfel, băncile din România au cea mai ridicată expunere pe stat din UE. La nivelul lunii martie 2025, 26,9% din activele sistemului reprezentau credite acordate și titluri de stat și credite acordate – titlurile de stat fiind principalul determinant al creșterii activelor sectorului bancar.
Pentru bănci, creditarea statului este o afacere mai profitabilă și mai puțin riscantă care permite inclusiv umflarea așa-numitului ”excedent de lichiditate”, care se umflă întocmai din plățile mari de principal ale statului în contul datoriei publice.
Totuși, un efect pozitiv al vânzării titlurilor de stat Tezaur către populație este că se atrag în sistemul bancar economiile aflate la saltea ale populației. În 2025, Guvernul a împrumutat de la populație în 2025, prin titlurile de stat Tezaur, aproape 24 miliarde de lei.
(Citește și: ”Datoria publică a bătut pragul critic de 60% din PIB – România a plătit 2,6% din PIB numai pe dobânzi, în 2025”)
(Citește și: ”Deteriorare majoră a sănătății financiare a companiilor: Ratele de neplată a creditelor au urcat abrupt în 2025 – Cea mai mare creștere e la creditele garantate de stat. Motivele: Presiunile fiscale, inflația și dobânzile mari”)
(Citește și: ”BNR trage semnalul de alarmă: Atenție la creditarea în valută și sectorul imobiliar comercial. Riscul de contagiune”)
(Citește și: ”Cât de mare e expunerea băncilor din România pe datoria României și cât de mare e șocul bilanțier din creșterea dobânzilor”)
***
Urmărește-ne pe Google News
