Comisia Europeană ia în considerare introducerea unor taxe digitale pentru a strânge fondurile necesare rambursării datoriei post-Covid de 350 de miliarde de euro, potrivit unui document intern consultat de Politico.
Totuși, această idee controversată ar putea pune Europa pe un curs de coliziune cu Statele Unite, dacă este percepută ca o măsură de retorsiune împotriva ofensivei tarifare globale a administrației Trump.
Taxele digitale ar viza în mod disproporționat giganții tehnologici americani precum Apple și Google și sunt contestate de țări precum Italia și Germania, care depind puternic de relațiile comerciale cu Washingtonul.
Comisia a propus această opțiune înaintea unei discuții de miercuri dintre cei 27 de comisari ai UE, legată de noul buget al blocului pentru perioada 2028–2034.
„Printre posibilii <<candidați>> se numără o taxă digitală, având în vedere dificultățile în a ajunge la un acord privind propunerea bazată pe Pilonul 1 al acordului OCDE (impozitul minim global, n.r.)”, au scris președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și comisarul pentru buget, Piotr Serafin, într-o notă înaintea reuniunii.
În 2021, Comisia a pus în așteptare ideea unei taxe digitale la nivelul UE pentru a facilita acordul fiscal global propus de OCDE, dar care nu a reușit să câștige sprijin internațional. Totuși, von der Leyen a readus în discuție această posibilitate, în cazul în care negocierile comerciale cu SUA vor eșua după pauza de 90 de zile care expiră în iulie – o situație care ar putea spori sensibilitatea măsurii.
Rambursările datoriei post-Covid vor începe în 2028
UE se confruntă cu o nevoie reală de a rambursa datoria comună de 350 de miliarde de euro, emisă pentru a finanța fondul de redresare post-Covid al Uniunii.
Rambursările vor începe în 2028 și vor costa anual între 25 și 30 de miliarde de euro, adică aproximativ 20% din bugetul anual al Comisiei.
De atunci, au fost propuse mai multe idei pentru a genera acești bani. În 2021, Comisia a sugerat acoperirea noii datorii prin taxe pe importurile de carbon, emisiile de CO₂ și profiturile multinaționalelor, ca parte a acordului OCDE.
Această propunere a fost însă respinsă de capitalele europene, determinând oficialii să caute alternative.
Comisia va informa experții naționali cu privire la diferitele opțiuni pe 22 mai, potrivit unui diplomat european.
În nota internă, Comisia mai menționează că taxa digitală „ar putea fi completată cu o taxă pe deșeurile electronice care nu sunt colectate sau reciclate”, precum și cu taxe vamale pentru colete mici importate și taxe pentru călătorii care intră în UE.
Problema regiunilor: Comisia și-a atenuat planurile de a reforma radical modul în care funcționează bugetul UE
Bugetul central al UE, de 1.200 de miliarde de euro, include totul – de la subvenții agricole până la ajutoare externe – și este unul dintre cele mai sensibile subiecte politic.
În contextul în care Comisia va prezenta propunerea sa de buget pe 16 iulie, negocierile între actorii-cheie din cadrul executivului UE devin tot mai intense.
Comisia Europeană a atenuat miercuri planurile de a reforma radical modul în care funcționează bugetul UE.
Într-o schimbare semnificativă de poziție, executivul european a semnalat că regiunile vor continua să joace un rol esențial în cadrul următorului buget multianual al blocului, potrivit unei alte prezentări interne a Comisiei, consultată de tot de Politico, înaintea reuniunii de miercuri.
Această modificare reprezintă o concesie făcută Parlamentului European și unor state membre importante, precum Polonia și Spania, care s-au opus planurilor vehiculate de a conferi mai multă putere capitalelor naționale în detrimentul regiunilor.
Fondurile de coeziune reprezintă o treime din întregul buget al UE
Subiectul este extrem de sensibil politic, deoarece regiunile joacă un rol-cheie în gestionarea fondurilor de coeziune, care au scopul de a reduce inegalitățile dintre diferite zone geografice și reprezintă o treime din întregul buget al UE.
Criticii au susținut că marginalizarea regiunilor ar face cheltuielile europene mai puțin eficiente și ar submina responsabilitatea democratică.
„În loc să vorbim despre un ‘plan național unic’, trebuie să vorbim despre ‘planuri de parteneriat național și regional’”, a scris Comisia în prezentare.
Această poziție reprezintă, într-o anumită măsură, o retrangere față de intenția Ursulei von der Leyen, exprimată în scrisoarea de misiune către comisarul Piotr Serafin din septembrie, în care propunea „un plan pentru fiecare țară care să lege reformele-cheie de investiții”.
(Citește și: ”Comisia anunță un amplu pachet de simplificare a politicii agricole comune (PAC) pentru a sprijini fermierii și a spori competitivitatea”)
***
Urmărește-ne pe Google News
