Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) avertizează că riscurile la adresa perspectivelor economice ale României sunt, în general, înclinate în jos, spre o ajustare descendentă a estimărilor de creștere a produsului intern brut (PIB).
Riscurile provin din barierele tarifare, persistenţa incertitudinii politicilor comerciale, volatilitatea şi corecţiile de pe pieţele financiare, majorarea ratelor dobânzii pe termen lung, apariţia tulburărilor sociale şi creşterea provocărilor pentru cooperarea internaţională în contextul intensificării conflictelor, se arată în nota explicativă ce însoțește prognoza de primăvară.
În ceea ce privește un potențial război comercial global, CNSP spune că acesta ar putea alimenta presiunile inflaționiste, în principal prin creșterea prețurilor de import, ce pot avea efecte negative de distribuție între și în interiorul țărilor, iar prelungirea acestuia va genera riscuri suplimentare asupra investiţiilor.
CNSP: Perturbările de pe piețele financiare ar putea declanșa crize în economiile emergente cu acces limitat la piață și nevoi mari de finanțare
Înrăutățirea condițiilor financiare globale și perturbările mai ample ale sistemului financiar ar putea declanșa crize ale balanței de plăți în economiile emergente cu acces limitat la piață, nevoi mai mari de refinanțare și capacitate de negociere slabă, avertizează CNSP.
„Elaborarea actualului scenariu macroeconomic s-a realizat într-un climat dificil, caracterizat de amplificarea incertitudinilor, atât la nivel global cât şi intern, dar şi de un grad redus de predictibilitate. Pe lângă persistenţa şocurilor multiple, care s-au manifestat simultan, a eforturilor de corecţie a dezechilibrelor macroeconomice interne, induse de deficitele gemene ridicate, şi a continuării provocărilor structurale la nivelul economiilor europene, s-a produs o deteriorare a relaţiilor comerciale internaţionale în prima parte a acestui an. Această evoluţie a fost cauzată de modificarea politicii comerciale de către SUA, care a condus la o fragmentare economică, cât şi la o reconfigurare la nivel mondial a lanţurilor de distribuţie”, arată Comisia de Prognoză.
Impactul tarifelor vamale asupra României: Producția de autovehicule se va contracta cel mai probabil cu 2,5%
În ceea ce priveşte impactul tarifelor vamale impuse de administraţia SUA pentru importurile de oţel, aluminiu, autoturisme şi componente ale industriei auto la 25%, analiza elaborată de Comisia Națională de Prognoză concluzionează că impactul negativ provine cu precădere din efectele indirecte, respectiv prin deteriorarea exporturilor româneşti către principalii parteneri comerciali, şi mai puţin ca efect direct, prin reducerea expedierilor către SUA.
Calculele au luat în considerare relaţiile comerciale pe care România le are cu SUA, iar ca principali parteneri evaluarea se rezumă la schimburile comerciale cu Germania, Italia şi Franţa.
„Luând în considerare tabloul schimburilor comerciale, cele mai afectate domenii industriale de activitate sunt, conform estimărilor: industria metalurgică, producţia de cauciuc şi mase plastice, echipamente electrice şi maşini, utilaje şi echipamente, cu o reducere medie anuală a dinamicii de circa 3%.
O contracţie de activitate este de aşteptat şi în cazul industriei uşoare, aceasta având însă o pondere redusă în total sector industrial. Pentru producţia de autovehicule rutiere a fost estimată o diminuare a volumului de activitate cu circa 2,5%”, se arată în documentul CNSP.
Industria se va contracta în 2025 pentru al 3-lea an consecutiv. Cât de tare va lovi războiul comercial
Conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, evaluarea impactul cumulat pe total industrie a condus la o reducere a dinamicii cu 0,9 puncte procentuale, ceea ce va duce la cea de-a 3-a contracție anuală a acestei ramuri economice.
„Corelat cu restrângerea exporturilor de bunuri şi implicit a volumului producţiei industriale a fost estimată şi o tendinţă de diminuare a activităţii în sectorul de transporturi, ceea ce va atenua din creşterea prognozată iniţial ca urmare a intrării României în spaţiul Schengen. La nivelul Produsului Intern Brut, impactul economic total (cumulat pe cele două sectoare) a fost evaluat la 0,2 puncte procentuale pentru anul în curs. Analiza nu a cuantificat efectele negative induse de incertitudinea din piaţă asupra mediului de afaceri şi a populaţiei, care poate afecta investiţiile şi consumul, amplificând astfel impactul nefavorabil”, potrivit prognozei de primăvară a CNSP.
„Ca urmare a acestor factori, la care se adaugă rezultatele nefavorabile ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată din primele două luni, dar şi instabilitatea resimţită de mediul de afaceri, estimările macroeconomice naţionale au suportat o corecţie negativă. În acest climat, dinamica produsului intern brut pentru anul 2025 a fost revizuită în scădere faţă de prognoza de toamnă la 1,4%, nivel care rămâne superior realizărilor din anul precedent”, se mai adaugă în nota explicativă a CNSP.
Explicațiile, pe ramuri
În timp ce sectorul industrial „va continua să fie cel mai afectat de actuala conjunctură economică internațională”, „agricultura va rămâne un sector vulnerabil, dependent de condiţiile climatice, creşterea de 5% (…) estimată pentru anul în curs fiind una prudentă, aceasta neacoperind contracţia din anul anterior”.
În construcții, dinamica volumului lucrărilor de construcții este așteptată să încetinească în perioada următoare, după un efect de bază în primele luni ale anului.
Sectorul serviciilor, va continua trendul pozitiv, deşi într-un ritm mai redus, de 1,6% (revizuire în scădere cu 0,9 puncte procentuale), în condiţiile unor dinamici mai moderate, în principal, în domeniul IT şi a activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice.
Totodată, înclinaţia spre consum a populaţiei se va menţine la un nivel moderat, în timp ce în sens contrar s-a prevăzut o reducere a dinamicii consumului guvernamental cu 0,7 puncte procentuale (de la 0,4% la -0,3%).
Exportul net va continua să aibă contribuție negativă la formarea PIB. Exportul net va reduce PIB cu 1,2 puncte procentuale
Referitor la investiții (formarea brută de capital fix), impredictibilitatea şi incertitudinea mediului economic şi politic este de aşteptat să aibă un impact negativ asupra acestui domeniu, investitorii optând pentru amânarea deciziei de a demara noi proiecte.
Exportul net va avea un impact negativ superior celui estimat în prognoza anterioară, reducând creşterea economică din 2025 cu 1,2 puncte procentuale, ca urmare a contracţiei exportului de bunuri şi servicii.
CNSP mai arată că, la nivel sectorial, cele mai recente date privind indicatorii cu frecvenţă ridicată indică, în medie, o încetinire la nivelul unor activităţi, cum ar fi industria şi unele servicii pentru întreprinderi, comparativ cu evoluţia anticipată în prognoza anterioară.
„Perspectivele de redresare solidă a industriei rămân încă rezervate, ținând cont de continuarea conflictului din Ucraina şi de sancţiunile asociate, de modificarea politicii comerciale a SUA, de menţinerea unui ritm încă ridicat al preţurilor produselor energetice cu impact nefavorabil asupra costurilor de producţie, cât şi de dificultăţile funcţionării lanţurilor globale de distribuţie ca urmare a fragmentării relaţiilor comerciale. La acestea se adaugă și revigorarea mai lentă a cererii externe, cauzată de incertitudinile evoluţiilor economice viitoare, manifestate inclusiv la principalii parteneri comerciali ai României, care afectează industria manufacturieră”, potrivit notei explicative elaborate de CNSP.
Industria e cu motoarele subturate
Datele pe primele două luni ale anului curent situează volumul producţiei industriale în teritoriul negativ, cu o dinamică de ‐3,9%, scăderea fiind determinată, în principal, de contracțiile din industria prelucrătoare (-4,3%) și cea extractivă (-2,9%).
Cele mai afectate ramuri au fost:
- fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-20,4%),
- fabricarea produselor textile (-19,9%),
- fabricarea de mașini, utilaje şi echipamente (-15,1%),
- fabricarea autovehiculelor de transport rutier (-12,9%),
- și industria metalurgică (-9,8%),
- evoluția indică o cerere în scădere și persistența dificultăților în sectoare orientate spre export și investiții.
Pe de altă parte, au fost consemnate şi evoluţii pozitive, în sectoare precum: fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (+15,6%), fabricarea băuturilor (+6,7%), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (+6,5%), industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (+6,3%), fabricarea de mobilă (+5,3%) şi industria alimentară (+2,2%), aceste evoluții reflectând un grad mai mare de reziliență al produselor industriale de consum.
În sectorul de producție şi furnizare de energie s-a înregistrat o reducere la nivelul primelor două luni de 1,8%, determinată de rezultatele modeste ale producţiei de energie electrică în hidrocentrale şi centralele eoliene.
(Citește și: ”Documentul ce va sta la baza măsurilor de reducere a deficitului: Comisia de Prognoză își temperează optimismul – Estimarea de creștere, redusă la 1,4% – În T1 am avut stagnare – Cum vor evolua sectoarele economiei”)
***
