Ca răspuns la noua politică a administrației Trump de reafirmare a controlului asupra Canalului Panama, China și Brazilia explorează posibilitatea construirii unei căi ferate transcontinentale care să ofere o alternativă avantajoasă la Canalul Panama. Sistemul feroviar propus ar putea lega coasta Atlanticului din Brazilia, posibil orașul Ilhéus, Bahia, de coasta Pacificului din Peru, la Chancay, potrivit ZeroHedge.
Proiectul, cunoscut sub numele de Coridorul Feroviar Bi-Oceanic Central (CRBC), este luat în considerare cel puțin din 2017. Alte proiecte cu obiective similare au fost propuse încă din 2013. Deși au fost folosiți și alți termeni pentru a desemna această cale ferată transoceanică, esența proiectului este aceeași: linia ar traversa pădurea amazoniană și ar trece peste – sau, probabil, prin tunel – lanțul muntos al Anzilor, conectând porturile atlantice și pacifice.
(În imagine, președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva și ambasadorul Chinei în Brazilia, Zhu Qingqiao)
Numeroase obstacole și riscuri de depășit
Obstacolele care trebuie depășite pentru a duce proiectul la bun sfârșit sunt semnificative. Provocările geografice și topografice sunt considerabile — defrișarea unei căi prin pădurea amazoniană sau construirea de tuneluri prin Anzi nu sunt lucrări de inginerie simple.
Vor exista și provocări juridice legate de drepturile asupra terenurilor, precum și rezistență din partea organizațiilor de mediu împotriva proiectului și a infrastructurii auxiliare.
Costurile inițiale suportate de fiecare țară vor reprezenta, de asemenea, o provocare majoră, la fel ca și asigurarea unui serviciu sustenabil al datoriei și menținerea voinței politice de a continua proiectul în fața acestor obstacole.
Avantajele comerciale ar fi semnificative
Deși ar fi un proiect complex, multi-anual, cu costuri mari și dificultăți inginerești, beneficiile ar fi multiple. Susținătorii estimează că ar reduce timpul de transport maritim către Asia cu 10–12 zile. Într-o perioadă în care costurile de transport cresc, iar economiile se confruntă cu dificultăți, acest avantaj este important.
Însă nu este vorba doar despre o cale ferată. Sistemul ar fi o completare esențială a portului de mare adâncime pe care China îl construiește la Chancay, pe Oceanul Pacific. Porturile de mare adâncime permit acostarea celor mai mari nave de transport de mărfuri și containere, facilitând descărcarea rapidă și eficientă, fără complicațiile trecerii prin ecluzele înguste și aglomerate ale Canalului Panama.
Un port de mare adâncime similar ar fi construit și pe coasta atlantică a Braziliei, ambele porturi oferind o modalitate mai rapidă, mai eficientă și mai economică de a transporta mărfuri la nivel global.
Mult mai mult decât o cale ferată
Planificatorii chinezi văd CRBC ca pe un proiect integrat, care deservește întreg ciclul comercial și logistic. Acest coridor logistic „cu dublă cale” – combinând infrastructura portuară, legăturile feroviare, huburile logistice și zonele industriale care permit tranzitul între Pacific și Atlantic (sau invers) – ar putea reconfigura și redirecționa fluxurile comerciale globale și regionale.
Proiectul ar reduce dependența de punctele vulnerabile ale Canalului Panama. Comparativ cu avantajele oferite de noua cale ferată, canalul ar deveni o opțiune mai costisitoare și mai puțin atractivă pentru comerțul global.
Potențialul transformator al proiectului CRBC nu poate fi subestimat. Acesta ar continua rolul Chinei ca actor major în dezvoltarea porturilor, barajelor, energiei și altor infrastructuri din regiune.
Obținerea influenței strategice regionale și evitarea controlului american
Din perspectiva Chinei, calea ferată transcontinentală propusă reprezintă un mijloc de a minimiza sau chiar elimina dominația americană asupra comerțului interoceanic din regiune. Traseul terestru ar reduce semnificativ vulnerabilitatea Beijingului la controlul, blocajele sau presiunile comerciale exercitate de SUA asupra accesului la canal.
În plus, dezvoltarea unei alternative economice superioare Canalului Panama oferă Chinei o influență mai mare asupra partenerilor săi comerciali din America Latină – influență obținută în detrimentul Statelor Unite. Totodată, proiectul ar consolida inițiativa Chinei „Global South” și ar sprijini extinderea utilizării monedei BRICS în Americi.
Toți acești factori ar conferi Chinei o pârghie suplimentară asupra partenerilor săi latino-americani. Țările care contribuie la construirea și găzduirea porțiunilor de cale ferată vor căpăta o importanță strategică sporită, dar și o dependență mai mare de capitalul, produsele și expertiza tehnică chineză – permițând Beijingului să se integreze mai adânc în economiile și guvernele regionale.
Mai mult, dezvoltarea porturilor de mare adâncime din Brazilia și Peru va oferi Chinei locuri sigure pentru andocarea unei marine tot mai extinse, sub pretextul întreținerii unei prezențe navale permanente în „curtea din spate” a Americii. O amenințare regională de o asemenea amploare ar fi fost de neconceput cu doar câțiva ani în urmă și ar putea fi comparată cu o formă de „recolonizare” a regiunii.
(Citește și: ”Donald Trump solicită tranzit liber pentru navele militare și comerciale americane prin canalele Panama și Suez”)
***
Urmărește-ne pe Google News
