Raportul dintre cheltuielile bugetare cu salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale și veniturile bugetare ciclice (venituri fiscale + contribuții de asigurări sociale) a fost de 83,87% în primele 4 luni ale anului, în ameliorare față de 88,37% în primele 4 luni din 2024, conform datelor din execuția bugetară.
Asta înseamnă că, din 10 lei intrați la buget, sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, 8,4 lei s-au dus pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale, în primele 4 luni ale anului 2025.
Situația este într-o relativă îmbunătățire după înghețarea salariilor în sectorul public și a drepturilor sociale în final de 2024, dar dacă la cheltuielile rigide adăugăm și plățile de dobânzi din primele 4 luni, raportul dintre cheltuielile rigide și veniturile ciclice ajunge la 96%, ceea ce înseamnă o copleșire totală a bugetului.
În primele 3 luni din 2025, acest raport, cu tot cu dobânzi, a fost de 99%.
Acest raport statistic simplu arată gradul de rigiditate al cheltuielilor statului.
Buget încă tensionat, dar cheltuielile au crescut mai lent ca veniturile, în ritm procentual, în aprilie
Execuția bugetară pe primele 4 luni ale acestui an arată un deficit bugetar de 2,95% din PIB (cu 0,30 puncte procentuale mai mare față de aceeași perioadă a lui 2024). Evoluția a venit pe fondul mutării plății unor restanțe de la finalul anului 2024 în primele luni ale lui 2025, strategie care au făcut posibil un deficit cash de 8,65% din PIB în 2024 (față de unul ESA de 9,3% din PIB).
(Citește și: ”Execuția bugetară la aprilie: Deficitul bugetar, mai mic la 4 luni decât în 2024/ Analiza lunară a surselor de venit arată că Paștele a salvat vistieria/ economii extrem de modeste la buget”)
Dincolo de efectele one-off (efect resimțit doar odată), datele privind cheltuielile permanente indică per total către tensionarea în continuare a bugetului, în condițiile temperării consumului și reducerii unei singure componente de cheltuieli bugetare, cea cu bunuri și servicii.
Per total, veniturile bugetare totale au însumat în primele 4 luni 199,92 mld. lei, în creștere cu 9,4% față de primele 4 luni din 2024, iar cheltuielile 255,89 mld. lei, în creștere cu 6,6% față de aceeași perioadă a anului trecut.
În ceea ce privește veniturile fiscale și cele din contribuțiile de asigurări sociale (veniturile ciclice), acestea au fost de 169,49 mld. lei, plus 11,7% față de primele 4 luni din 2024, în timp ce cheltuielile rigide (cheltuielile de personal ale statului și cu asistența socială), fără cele cu dobânzile, s-au situat la aproape 142,2 mld. lei, în creștere cu doar 6%, însă aici se resimte influența faptului că statul a plătit în aprilie 2024 pensiile în avans (urma Paștele), așa încât cheltuielile cu asistența socială au fost cu 5 miliarde lei mai mari decât cele din aprilie 2025.
Cheltuielile cu asistența socială vor fi semnificativ mai mari în acest an ca urmare a anualizării impactului recalculării pensiilor în septembrie 2024 – în martie 2025, creștere an/an a fost de +12,4% pe zona cheltuielii cu asistența socială. În același timp, trebuie notat că cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut în primele 4 luni din 2025 cu 12,4% an/an.
Cheltuielile rigide mari limitează posibilitățile de a crea valoare adăugată în economie
Conform proiecțiilor bugetare, cheltuielile bugetare cu salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale prognozate de Guvern ar trebui să se păstreze în 2025 la un procent apropiat de 80% din totalul veniturilor fiscale și contribuțiilor de asigurări estimate a fi încasate de buget în acest an.
Menținerea în zona pragului de 80-90% este importantă și se încearcă a se realiza prin plafonarea cheltuielilor de personal și a celor cu pensiile – creșterea cheltuielilor absolute pe cele două mari componente bugetare este însă explicată de faptul că plafonarea s-a făcut în final de an la nivelul lunii decembrie 2024, nu la nivelul lunii decembrie 2023.
Problema este umflarea cheltuielilor cu dobânzile ca efect al rostogolirii bulgărelui datoriei publice.
(Citește și: ”Bulgărele de zăpadă al României: nu datoria e problema, ci ritmul în care accelerează și dobânzile exorbitante pe care le produce. Numai pe dobânzi dăm anul acesta 9 mld. euro”)
(Citește și: ”De unde și cu ce dobânzi: Guvernul a ajuns cu împrumuturile din acest an la 115 mld. lei – adică 50% din necesarul pe 2025”)
Problema nu este însă doar pe partea de cheltuieli, ci constă și în nivelul scăzut al veniturilor fiscale, în condițiile în care doar Irlanda are venituri fiscale + contribuții de asigurări sociale mai mici ca noi, în toată UE. În 2024, România a avut venituri fiscale (impozite + contribuțiile de asigurări) de circa 27% din PIB.
Execuțiile bugetare arată depășiri sistematice pe țintele propuse de creștere a cheltuielilor de personal
Execuția bugetară pe 2024 arată că avansul cheltuielilor în anul electoral a fost semnificativ mai alert față de cel al veniturilor (+19%), cu mult peste proiecția din bugetul inițial (+10%), dar sub cea din rectificarea bugetară (+20,8%). Execuția principalelor categorii de cheltuieli în 2024 față de anul 2023 a arătat următoarele evoluții:
- cheltuieli cu dobânzile: +18,5% (creșterea programată în bugetul inițial a fost de 13,8%, iar în rectificarea bugetară a fost de 21,6%);
- subvenții: -5,1% (comparativ cu -29,2% în bugetul inițial și cu -8,3% în rectificarea bugetară);
- alte cheltuieli: +79,3% (creșterea programată în bugetul inițial a fost de 33%, iar în rectificarea bugetară a fost de 49,1%);
- cheltuieli de capital: +67,9% (creșterea programată în bugetul inițial a fost de 7,9%, iar în rectificarea bugetară a fost de 36,5%);
- proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile: +189,7% (față de +275,1% în bugetul inițial și de +405,4% în rectificarea bugetară);
- proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR: +344,9% (comparativ cu +1.275,6% în bugetul inițial și cu +589,3% în rectificarea bugetară);
- proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR: +267% (creșterea programată în bugetul inițial de fost de 138,6%, iar în rectificarea bugetară a fost de 190,3%).
(Citește și: ”Cheltuielile rigide din Buget nu se vor reduce în 2025: tot 8 din 10 lei venituri fiscale și contribuții se vor duce pe salariile publice, pensii și alte beneficii sociale”)
(Citește și: ”Câteva măsuri pregătite de guvern privind tăierea de cheltuieli: Reprogramarea investițiilor din Anghel Saligny și PNDL, suspendarea angajamentelor pentru investiții non-critice, limitarea plății concediilor medicale”)
***
Urmărește-ne pe Google News
