Indicatorul de încredere realizat de Asociația CFA România a crescut marginal în septembrie, dar continuă să semnaleze recesiune, în condițiile în care analiștii financiar și majorat substanțial anticipațiile privind deficitul bugetar, dar văd o scădere a inflației.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a crescut cu 0,3 puncte în luna septembrie. Cele două componente ale sale au avut evoluții divergente. Astfel, componenta de anticipații a crescut cu 2,8 puncte, până la valoarea de 37, în timp ce componenta de condiții curente a scăzut cu 4,8 puncte, până la valoarea de 38,6.
„În continuare, nivelul indicatorului și ambele sale componente indică condiții de recesiune. Este de remarcat, față de exercițiul anterior, majorarea substanțială a anticipațiilor privind deficitul bugetar. De asemenea, pentru prima oară în acest episod inflaționist, se înregistrează anticipații majoritare de scădere a ratei inflației comparativ cu nivelul actual, însă, în același timp, anticipații că procesul dezinflaționist va fi lent. Politica fiscală rămâne principalul risc asupra inflației și în anul următor”, a declarat Adrian Codîrlașu (foto), președinte CFA România.
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (septembrie 2026) a crescut comparativ cu valoarea înregistrată în luna precedentă și a atins nivelul de 7,18%. Totuși, 63% dintre participanți anticipează reducerea ratei inflației comparativ cu valoarea prezentă.
Anticipația medie pe evoluția cursului: 5,1216 lei/euro pe un orizont de șase luni
În ceea ce privește cursul de schimb leu/euro, aproximativ 88% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, în timp ce restul anticipează o stabilitate.
Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,1216 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este de 5,1841 lei pentru un euro.
Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 61% dintre participanți, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni. De asemenea 50% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 46% că sunt corect evaluate.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a crescut semnificativ comparativ cu exercițiul anterior, la valoarea medie a anticipațiilor de 8,6% din PIB.
Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2025 se situează la valoarea medie de 0,8%, existând și opinii în rândul participanților privind o posibilă intrare în recesiune a economiei românești.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 59% în următoarele 12 luni.
(Citește și: ”Surpriză: Creștere economică de 0,3% din PIB în T2 – obținută prin revizuirea datelor din 2024. Datele depășesc, în sens pozitiv, cu mult așteptările. Explicațiile analiștilor”)
***
Urmărește-ne pe Google News
