Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, marţi, cu unanimitate de voturi, să respingă cererea lui Călin Georgescu de adoptare a unor măsuri provizorii privind anularea alegerilor prezidenţiale din România de către Curtea Constituţională.
Această hotărâre nu influențează o decizie ulterioară pe fondul procesului și nici admisibilitatea acestei cauza pe fond.
Pe fond se va judeca acuzația că i s-a încălcat dreptul la recurs, întrucât ”deciziile CCR sunt definitive și general obligatorii, iar legislația română nu oferă un mecanism intern de contestare a acestora”. Astfel, s-a încălcat Articolul 13 al Convenției (dreptul la un recurs efectiv), spune reclamantul.
Cele două măsuri provizorii solicitat Călin Georgescu – suspendarea deciziei Curții Constituționale de anulare a aprezidențialelor și reluarea procesului electoral.
Curtea a respins cererea ca fiind in afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulamentul Curții (măsuri provizorii).
„Măsurile provizorii prevăzute de articolul 39 din Regulamentul Curţii (Rules of Court) sunt decise in
legătură cu proceduri in fata Curții, fără a influența orice decizie ulterioară privind admisibilitatea sau
fondul cauzei. Curtea impune asemenea măsuri provizorii numai in cazuri excepționale, când
reclamanții ar fi altfel expuși unui risc iminent de vătămare ireparabilă”, arată CEDO.
Reamintim că acest candidat, plasat pe primul loc în urma turului 1 al alegerilor anulate de CCR, a solicitat la CEDO analizarea de urgență a cazului, invocând faptul că ”amânarea pe termen nedefinit a procesului electoral afectează drepturile democratice ale cetățenilor și generează riscul perpetuării unor practici nedemocratice”.
Comunicatul Curții de la Strasbourg referitor la decizia de marți:
Decizia a fost adoptată, în unanimitate, de o Cameră compusă din șapte judecători.
In decizia sa, Curtea a reamintit că, în conformitate cu articolul 39 din Regulament, măsurile provizorii
sunt aplicabile numai în caz de risc iminent de vătămare ireparabilă a unui drept prevăzut de Convenție
care, dat fiind natura sa, nu ar putea fi reparată, iar persoana care invocă asemenea drept nu ar putea
fi repusă in situaţia anterioară sau despăgubită în mod corespunzător. În plus, astfel de măsuri nu pot
fi adoptate decât în circumstanțe excepționale, atunci când acest lucru este necesar în interesul
părților sau pentru buna desfășurare a procedurii.Curtea a respins cererea dlui Georgescu ca fiind in afara domeniului de aplicare al articolului 39 din
Regulament. Luând in considerare cererea prezentată, împreună cu temeiurile si motivele pe care
aceasta se bazează, Curtea a decis in conformitate cu practica sa bine stabilită că cererea dlui
Georgescu nu se referă la o vătămare ireparabilă în înțelesul articolului 39 din Regulamentul Curții.Curtea a considerat că cererea este în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulamentului
Curții și a decis sa nu indice Guvernului României nicio măsură provizorie dintre cele solicitate.
Serviciile secrete despre campania lui Georgescu
Reamintim că, pe 6 decembrie, CCR a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI şi STS ce indicau nereguli și ingerințe rusești în campania electorală.
În documentele serviciilor secrete se arată că Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condiţiile în care SRI şi MAI au indicat faptul că finanţarea campaniei pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peşchir şi s-a ridicat la un milion de euro. De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.
Conform SIE, România „a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creştere la Kremlin pentru a influenţa (cel puţin) mood-ul şi agenda în societatea românească în context electoral”. Aceste acţiuni se manifestă prin propagandă şi dezinformare, sprijinirea unor candidaţi eurosceptici şi alimentarea unor mişcări antisistem, inclusiv prin „implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică”, încurajarea nemulţumirilor/ provocarea de reacţii emoţionale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorităţi să reducă/ stopeze sprijinul pentru Ucraina.
(Citește și: Aproape 2/3 din români consideră că anularea prezidențialelor a fost o decizie proastă; Călin Georgescu ar fi câștigat turul II – studiu IRES)
****
Urmărește-ne pe Google News
