CEDO a stabilit că justiția din România nu a încălcat articolului 7 din Convenția europeană a drepturilor omului, atunci când a condamnat trei judecătoare de la Curtea de Apel București pentru pronunțarea cu rea-credință a unei decizii care a anulat o condamnare anterioară.
În unanimitate, judecătorii CEDO au respins plângerea formulată de cele trei judecătoare românce condamnate pentru abuz în serviciu, stabilind că independența justiției nu le exonerează de răspunderea penală în cazul unor conduite dolosive, cu efecte prejudiciabile.
„Independența judecătorilor nu este absolută și trebuie însoțită de principiul răspunderii magistraților. Judecătorii care, în exercitarea atribuțiilor lor, încalcă legea cu intenție sau cu rea-credință pot răspunde penal,” a explicat CEDO.
Decizia CEDO
Articolul 7 din Convenție – Nicio pedeapsă fără lege:
- 1. Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune sau o omisiune care, în momentul săvârşirii, nu constituia o infracţiune potrivit dreptului naţional sau internaţional. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsă mai severă decât aceea aplicabilă în momentul săvârşirii infracţiunii.
- 2. Prezentul articol nu va aduce atingere judecării şi pedepsirii unei persoane vinovate de o acţiune sau de o omisiune care, în momentul săvârşirii, era considerată infracţiune potrivit principiilor generale de drept recunoscute de naţiunile civilizate.
Două dintre judecătoare – Liliana Bădescu și Dumitrița Piciarcă -au fost condamnate la câte patru ani și patru luni de închisoare cu executare, în 2017, pentru că au anulat ilegal condamnarea la șapte ani de închisoare primită de omul de afaceri Dinel Staicu în dosarul fraudării Băncii Internaționale a Religiilor (BIR).
Ele au fost condamnate pentru săvârșirea infracțiunilor de favorizarea făptuitorului și abuz în serviciu.
A treia judecătoare, Veronica Cîrstoiu, a primit o pedeapsă la șapte ani de închisoare pentru corupție.
În speța respectivă, explică Danileț. cele trei “au admis vădit nelegal o contestație a lui Dinel Staicu, fostul sef SIF Oltenia, condamnat la 7 ani închisoare în dosarul „Devalizarea Băncii Internationale a Religiilor”.
A fost cea mai mare mită cerută in justiție – 1,2 milioane euro, din care s-au primit cash 630.000 euro.
„Nu au fost condamnate pentru hotărâre, ci pentru comportamentul premergător”
CEDO a reținut că, într-adevăr, “judecătorii sunt independenți și nu răspund lor pentru simpla interpretare a legii.
Însă, în cauza de față, ele au fost condamnate nu pentru pronunțarea unei hotărâri judecătorești în sine, ci pentru că au adoptat o anumită conduită anterior pronunțării acestei hotărâri, după care au construit, cu intenție, un raționament juridic contrar legii pentru a justifica o soluție preconcepută. Astfel, ele au alterat faptele pentru a face posibilă aplicarea principiului „ne bis in idem” (ce împiedică reluarea unei judecăți pentru cineva condamnat definitiv, cazurile în care acest lucru e posibil fiind excepționale)”.
“Puțini își mai aduc aminte un lucru. Înainte de dosarul penal făcut de DNA a existat un dosar disciplinar, ajuns la CSM. Cu un singur vot diferență, majoritatea din secția de judecători a decis ca nu e nicio problemă că cele trei au luat mita, că ele au interpretat legea cumva și CSM nu poate sancționa asta. Ma bucur că am făcut parte din minoritarii care, iată, de fapt au avut dreptate. Interesant, printre cei care au votat în CSM că nu pot fi sancționate cele trei a fost și un judecător atunci care azi e pe la TV mare analist, după ce el însuși a fost condamnat pentru corupție comisă ulterior cazului relatat și apoi a fost primit de avocați in tagma lor fără rezerve. El susține azi marii corupți ai patriei și de câte ori are ocazia lovește în sistemul în care a lucrat. Deh, ăștia se cunosc și se recunosc între ei”, încheie Cristi Dănileț.
Ce spune CEDO despre independența judecătorilor:
- Statutul de magistrat nu presupune impunitate: „Independența judecătorilor nu este absolută și trebuie însoțită de principiul răspunderii magistraților. Judecătorii care, în exercitarea atribuțiilor lor, încalcă legea cu intenție sau cu rea-credință pot răspunde penal.”
- CEDO a respins ideea că simpla greșeală de interpretare juridică ar trebui sancționată, dar confirmă că „răspunderea penală pentru abuz în serviciu intervine atunci când o hotărâre ilegală este rezultatul unui comportament conștient, intenționat, în contradicție cu legea”.
- „Sistemul juridic român conținea indicații clare și convingătoare că actul prin care un judecător pronunță cu bună-știință o hotărâre păgubitoare și contrară legii poate constitui o infracțiune, fără a compromite independența justiției.”
- „Nu era nerezonabil să se aștepte ca acestea să acționeze cu precauție și să conștientizeze riscurile”.
(Citește și: Fosta judecătoare Veronica Cîrstoiu, condamnată la 7 ani închisoare pentru o mită de 630.000 de euro – eliberată după 2 ani și 4 luni)
****
Urmărește-ne pe Google News
