Curtea Constituțională a României a stabilit miercuri că Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și cea pentru modificarea unor prevederi din Legea sănătății sunt constituționale. Pe de altă parte, a amânat, pentru 20 octombrie, discutarea constituționalității noilor condiții de pensionare a magistraților, precum și măsurile fiscale din cel de-al doilea pachet de corecție bugetară.
CCR a respins astfel obiecțiile de neconstituționalitate formulate de formațiunile AUR, POT și SOS.
Reamintim că acest al doilea pachet ar fi trebuit să conțină și o a șasea lege, cea privind reforma administrației publice locale, pe care coaliția nu a reușit să ajungă la consens nici până acum.
Toate proiectele, cu excepția modificării legii referitoare la pensiile magistraților, au fost atacate la CCR de către cele trei partide extremiste din Parlament.
Legea ce crește vârsta de pensionare și scade cuantumul pensiilor magistraților, a fost contestată la CCR de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Cabinetul Ilie Bolojan s-a prezentat în Parlament cu următoarele cinci proiecte:
- Legea privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome
- Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu
- Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice
- Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii
- Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
Stadiul pachetului
- Legea privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome (ASF, ANRE, ANCOM etc.) a fost declarată constituțională pe 24 septembrie.
- Miercuri, 8 octombrie, CCR a respins și obiecție de neconstituționalitate privind Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.
- De asemenea, miercuri a fost declarată constituțională Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.
Celelalte două proiecte de lege, pe care există mai multe controverse, au fost amânate și miercuri de către CCR:
- modificările referitoare la pensionarea procurorilor și judecătorilor
- măsurile fiscale
Guvernanța corporativă, modificată pentru a permite doar numirea persoanelor calificate, la conducerea companiilor de stat
Premierul Ilie Bolojan declara pe 1 septembrie, cu privire la proiectul privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, că obiectivul este de a pune capăt „câștigurilor nemeritate” din conducerile unor companii publice și acestea să facă performanță în beneficiul cetățenilor.
„Vrem să punem capăt câștigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice, vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanță în beneficiul cetățenilor și agenția guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviți ajung în funcții de conducere potrivite. În acest sens, modificările pe care le propunem sunt pe mai multe paliere”, afirma Bolojan, în plenul Parlamentului.
Alianța pentru Unirea Românilor a susținut în sesizările trimise Curții Constituționale că proiectele au fost adoptate „fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor și fără un vot democratic”.
„Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului și a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituționale de o gravitate excepțională, un atac sistematic asupra separației puterilor în stat și o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului. Invocarea ‘urgenței’ pentru justificarea procedurii excepționale reprezintă o minciună instituțională. Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acționeze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenței și folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituțională și o sfidare a principiului bunei-credințe”, se arată într-un comunicat al AUR.
(Citește și: CCR amână deciziile pe 4 din cele 5 legi ale pachetului 2 de reformă, printre care și pe cea privind pensiile magistraților. Legea privind eficientizarea autorităților autonome – constituțională)
****
Urmărește-ne pe Google News
