CCR a respins miercuri, în unanimitate, contestațiile referitoare la Legea privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome, ceea ce înseamnă că aceasta este constituțională și poate intra în vigoare după promulgare.
Celelalte patru legi din pachet, inclusiv noua reformă a pensiilor magistraților, au fost amânate până pe 8 octombrie.
Precizările CCR referitoare la reglementarea ce reformează autoritățile autonome, precum ASF, ANRE și ANCOM:
- Curtea Constituţională a stabilit că Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Legii sus-menţionate cu respectarea art.114 din Constituţie, întrucât a reglementat eficientizarea activităţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (denumită în continuare ANRE), Autorităţii de Supraveghere Financiară (denumită în continuare ASF) şi Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (denumită în continuare ANCOM) şi a justificat atât urgenţa, cât şi necesitatea adoptării legii.
- ”De asemenea, Curtea Constituţională a constatat că legiuitorul are competenţa de a stabili măsuri legislative referitoare la reducerea numărului de posturi şi la reducerea nivelului salariilor de bază şi/sau indemnizaţiilor personalului unor autorităţi administrative autonome, iar prevederile care stabilesc aceste măsuri sunt constituţionale [art.1 alin.(3) şi (5), art.16 alin.(1), art.41, art.53 şi art.117 alin.(3) din Constituţie”, precizează CCR.
- Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, care au privit condiţiile în care poate fi angajată răspunderea Guvernului şi lipsa unei motivări reale în expunerea de motive a legii, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului asupra unui proiect de lege este o procedură prevăzută de Constituţie (art.114) prin care se dă expresie raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern şi se realizează atât controlul parlamentar, cât şi actul de legiferare în sine.
- Potrivit CCR, urgenţa şi necesitatea adoptării legii au fost justificate de Guvern şi au avut în vedere asigurarea sustenabilităţii financiare a României. De asemenea, Curtea spune că nu are competenţa să exercite un control de constituţionalitate asupra modului de redactare a expunerii de motive a legii concepute de Guvern.
- Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea a constatat că, urmare a noii organigrame şi a aplicării noilor state de funcţii, legea criticată a prevăzut că reîncadrarea personalului pe funcţii se face prin act administrativ emis de conducătorul autorităţii autonome; or, controlul acestor acte administrative nu intră în sfera de atribuţii ale Curţii Constituţionale.
- De asemenea, pretinsa neclaritate a sintagmei „o grilă de salarizare care să prevadă o reducere de 30% a nivelului salariilor de bază şi/sau indemnizaţiilor personalului în statele de funcţii la data de 1 iulie 2025” vizează chestiuni de interpretare şi aplicare a legii, iar nu de constituţionalitate.
- În plus, personalul ANRE, ASF şi ANCOM nu este în aceeaşi situaţie juridică – din perspectiva specificului reglementării elementelor raportului de muncă, în special a salarizării – cu personalul altor autorităţi administrative autonome [art.16 alin.(1)] – legiuitorul a instituit atât criterii obiective pe baza cărora se face reorganizarea celor trei autorităţi administrative autonome, cât şi garanţii efective pentru personalul afectat de măsurile legislative criticate [art.41 alin.(1) şi art.53] – autonomia ANRE, ASF şi ANCOM nu reprezintă un concept absolut, iar activitatea şi funcţionarea autorităţilor administrative autonome este stabilită de legiuitorul organic [art.117 alin.(3). Decizia este definitivă şi general obligatorie.
Sesizările depuse la CCR împotriva celor cinci legi adoptate prin asumarea răspunderii Guvernului:
- Au fost înregistrate nouă sesizări, în total.
- Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), SOS România şi Partidul Oamenilor Tineri (POT) au depus opt dintre contestaţii, acuzând lipsa dezbaterii parlamentare şi afectarea stării economice a românilor. ”Puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului şi a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept”, a transmis AUR.
- Cea de-a noua sesizare a fost depusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi vizează legea prin care sunt modificate condiţiile de pensionare pentru magistraţi.
Cele patru legi amânate:
- Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu
- Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice
- Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii
- Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
Legile adoptate prin asumarea răspunderii în cadrul celui de-al doilea pachet de măsuri al guvernului Bolojan prevăd un set de reforme fiscale și administrative menite să reducă deficitul bugetar și să eficientizeze gestionarea resurselor publice.
Principalele prevederi includ:
- Reducerea cu 10% a numărului posturilor de specialitate și cu 30% a posturilor de suport din aceste autorități, ca măsură de eficientizare și reducere a cheltuielilor.
- Restructurarea organigramelor acestor instituții pentru a elimina structurile supradimensionate și pentru a adapta numărul de angajați la necesitățile reale.
- Reducerea cu 30% a salariilor pentru întreg personalul și scăderea indemnizațiilor conducerii, pentru a regla nivelul de salarizare la realitățile economice.
- Introducerea unor reguli stricte de guvernanță și management financiar cu indicatori de performanță financiari cuantificabili.
În ceea ce privește Legea ce a trecut miercuri de CCR, care vizează eficientizarea funcționării autorităților de reglementare și control în sectoarele energiei, financiar și telecomunicații (ASF, ANRE și ANCOM), unde au fost identificate scheme de personal umflate artificial și salarii disproporționate, măsurile principale prevăd:
- Reducerea cu 10% a numărului posturilor de specialitate și cu 30% a posturilor de suport din aceste autorități, ca măsură de eficientizare și reducere a cheltuielilor.
- Restructurarea organigramelor acestor instituții pentru a elimina structurile supradimensionate și pentru a adapta numărul de angajați la necesitățile reale.
- Reducerea cu 30% a salariilor pentru întreg personalul și scăderea indemnizațiilor conducerii, pentru a regla nivelul de salarizare la realitățile economice.
- Introducerea unor reguli stricte de guvernanță și management financiar cu indicatori de performanță financiari cuantificabili.
(Citește și: OFICIAL / Guvernul și-a angajat răspunderea pe Pachetul #2 de reformă. Modificările făcute de partide și declarațiile Prim-ministrului)
****
Urmărește-ne pe Google News
