Delegație a Comisiei Europene, la București – BNS cere prelungirea PNRR și corelarea acestuia cu programarea 2021 – 2027

Blocul Național Sindical (BNS) a propus, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții Comisiei Europene (CE), prelungirea PNRR și corelarea lui cu perioada de programare 2021 – 2027, precum și extinderea perioadei de implementare a proiectelor, în condițiile în care nu există posibilitatea fazării acestora.

Reprezentanții BNS au participat, joi, la o reuniune solicitată de reprezentanții Comisiei Europene, având ca temă principală de discuție implementarea PNRR.

Conform BNS, situația PNRR în România este una critică, printre motive aflându-se întârzieri semnificative în implementare „pe fondul unor ghiduri ale solicitantului stufoase, care implică multă birocrație”.

Propunerile BNS pentru deblocarea situației PNRR

• Sindicaliștii au solicitat prelungirea PNRR și corelarea lui cu perioada de programare 2021 – 2027 inclusiv prin atașarea regulii N+2 (există un termen-limită până la care banii CE pot fi cheltuiți, n.r.), extinderea perioadei de implementare a proiectelor aflate în implementare, în condițiile în care nu există posibilitatea fazării proiectelor, precum și abordarea unui mecanism de transfer de cheltuieli dinspre PNRR către Cadrul Financiar Multianual pe fondul existenței unui risc de dezangajare considerabil.

• Creșterea transparenței și predictibilității procesului de implementare aferent PNRR, aplicarea regulilor asumate cu privire la comitetul de monitorizare și consolidarea acestuia și îmbunătățirea mecanismelor de audit și control.

Sindicaliștii spun că remedierea deficiențelor este urgentă și solicită un dialog social autentic, care să permită ajustarea direcțiilor strategice ale PNRR și o implementare mai eficientă a reformelor asumate.

Analiza BNS privind problemele PNRR

• BNS a pus la dispoziție, în cadrul întâlnirii de joi, o analiză detaliată privind stadiul implementării PNRR, subliniind o serie de probleme critice cu care se confruntă acest program, probleme prezentate și într-un comunicat transmis ulterior acestor discuții purtate cu oficialii europeni.

• PNRR a fost abordat încă din stadiul de proiect în mod eronat. „De la bun început a fost conceput cu erori majore (ex. timing-ul asumat pentru anumite reforme, au fost asumate reforme generatoare de cheltuieli suplimentare cum ar fi noua lege a pensiilor publice, reforma salarizării în sectorul public înaintea reformei fiscale). De asemenea, alocările de resurse financiare pentru investiții au fost unele discreționare (centrate pe anumite județe în care interesul politic al liderilor momentului era maxim, adâncind decalajele de dezvoltare economică și socială la nivel teritorial și îndepărtându-ne de obiectivele și principiile conceptului european de coeziune)”.

• Întregul proces de elaborare a PNRR și de negociere a fost unul „strict secret pentru partenerii sociali reprezentativi și pentru opoziția politică de la acea vreme”. „Implementarea PNRR rămâne întârziată, iar multe reforme și investiții riscă să nu fie finalizate până în 2026, fiind cazul multor state membre. La nivelul UE, doar 47% din fondurile disponibile au fost decontate până la finalul anului 2024. Problemele transversale cu care se confruntă Mecanismul de Redresare și Reziliență sunt relevante și pentru România, însă nu pot fi imputate în mod exclusiv țării noastre, respectiv birocrația excesivă, capacitatea administrativă redusă, lipsa unei coordonări eficiente și a unor mecanisme clare de evaluare respectiv o serie de probleme legate de eficiența investițiilor realizate în special în zona tranziției verzi și conformității climatice”.

• Situația PNRR în România este una critică, printre motive aflându-se întârzieri semnificative în implementare „pe fondul unor ghiduri ale solicitantului stufoase, care implică multă birocrație”. „Întârzierile au un caracter transversal fiind specifice atât lansării de ghiduri ale solicitantului cât și evaluărilor sau contractărilor. Există call-uri care au finalizat etapa de evaluare iar contractele nu sunt semnate deși au trecut 7 luni de la data finalizării evaluării (ex. call-ul dedicat IMM-urilor). De asemenea, există întârzieri de peste un an în lansările de proiecte în condițiile în care mai avem 2 ani până la finalizarea PNRR. Întârzierile fiind relevate inclusiv de lipsa de corelare între planificarea cererilor de plată și procesul de implementare, România fiind astăzi abia la cererea 3 de plată, aceasta fiind suspendat㔑, susțin sindicaliștii”.

• Fragmentarea finanțării reprezintă un proces care generează o influență negativă asupra efectului multiplicator și impactului PNRR, fiind cazul finanțărilor care vizează mediul privat. „PNRR este mai degrabă o piață pentru furnizorii de servicii de consultanță și nu o soluție pentru beneficiari, afirmația bazându-se pe un proces de depunere de proiecte extrem de greoi și condiționat de reguli artificiale care îngreunează procesul de absorbție”.

• Lipsa transperenței în raportarea beneficiarilor și în utilizarea fondurilor afectează încrederea în mecanism.

• Lipsa unor clauze minime cu caracter social la nivelul ghidurilor solicitantului în ciuda faptului că investițiile publice și implicit banul public nu trebuie să crească sau să contribuie la consolidarea inegalităților. „România viciază astfel capabilitățile investițiilor publice afectând negativ inclusiv obiectivele asumate la nivelul PNRR”.

• Reformele realizate la nivelul PNRR și recunoscute de Comisia Europeană manifestă o sinergie discutabilă cu valorile europene exemplificând aici reforma sistemului de pensii sau cea care vizează salariul minim, menționează BNS.

• Lipsă de comunicare din partea autorităților române. „Există o lipsă de comunicare majoră generală din partea autorităților. Exemplificăm aici faptul că nu există raportări publice regulate, dezbateri transparente privind stadiul implementării, jaloane nerealizate, blocaje, soluții și riscuri sau faptul că reuniunile de comitet de monitorizare PNRR nu a mai fost realizate de peste un an. Un alt exemplu este Banca de Investiții și Dezvoltare care nu este încă operațională însă exemplele pot continua”.

• Procesul de implementare aferent PNRR este impredictibil în condițiile în care statul ia decizii și măsuri fără consultare, cum ar fi renunțarea la împrumuturi sau la anumite jaloane ori acest lucru contravine inclusiv responsabilităților comitetului de monitorizare.

(Citește și: Delegație a Comisiei Europene la București pentru discuții pe restanțele PNRR)

****