29 de milioane de lucrători din zona euro – în special din sectorul manufacturier, auto și chimic – sunt expuși importurilor chineze (a căror pondere a urcat la 15,6% în 2024, după o creștere de 60% post-pandemie), reprezentând 27% din totalul forței de muncă în 2024, potrivit unui studiu realizat de Banca Centrală Europeană (BCE).
Circa 240.000 de locuri de muncă s-ar fi pierdut, potrivit estimărilor autorilor.
Creșterea concurenței din partea Chinei pe piețele globale de export a avut un impact semnificativ asupra pieței muncii din zona euro în ultimii ani. Pe măsură ce China a urcat pe lanțul valoric, exporturile sale au început să reprezinte o provocare pentru tot mai mult firmele europene, atât pe piața internă, cât și pe piețele din țări terțe.
Această concurență nu se mai limitează la bunuri cu costuri reduse; ea se extinde și la sectoarele cu valoare adăugată ridicată, precum vehiculele și utilajele specializate. Tarifele americane impuse Chinei pot crește și mai mult concurența pentru producătorii din zona euro dacă exportatorii chinezi își extind activitatea sau caută noi piețe în Europa.
Autorii studiului BCE au evaluat penetrarea importurilor chineze prin raportul dintre importurile zonei euro din China și totalul ocupării forței de muncă din zona euro.
De la aderarea Chinei la Organizația Mondială a Comerțului în 2001, exporturile sale către zona euro au crescut substanțial: deși s-au stabilizat în deceniul 2010-2020, acestea au crescut cu 60% după pandemie, ponderea Chinei în importurile de bunuri ale zonei euro crescând cu două puncte procentuale, ajungând la 15,6% în 2024.
Cele mai afectate sectoare
Importurile din China au crescut semnificativ în anumite sectoare. Sectoarele vehiculelor și al chimicalelor au înregistrat cele mai mari creșteri – 150% și, respectiv, 140% în ultimii cinci ani (graficul de mai jos).
Alte sectoare, precum hârtia și tipărirea și echipamentele electrice, au crescut cu câte 85%. Aceste date reflectă amploarea penetrației importurilor chineze într-o gamă largă de industrii, de la producția tradițională până la tehnologia avansată.
Cele mai expuse sectoare nu sunt cei mai mari angajatori, dar sunt critice pentru economia europeană
Sectoarele cele mai expuse, în care importurile din China au crescut substanțial, angajau 29 de milioane de lucrători, reprezentând aproximativ 27% din totalul ocupării în zona euro în 2024. Sectorul manufacturier reprezintă o pondere semnificativă, cu 24 de milioane de lucrători, fiind deosebit de expus la șocuri comerciale și penetrarea importurilor chineze.
Deși sectoarele vehiculelor și chimicalelor nu sunt cei mai mari angajatori, ele sunt critice pentru economie. Sectorul vehiculelor reprezintă doar 1% din totalul ocupării în zona euro, dar contribuie cu aproape 10% din valoarea adăugată a sectorului manufacturier și puțin sub 2% din PIB-ul zonei euro. Luând în considerare legăturile inter-sectoriale, relevanța sectorului vehiculelor aproape se dublează, notează autorii. Împreună, sectoarele vehiculelor și chimicalelor angajează patru milioane de lucrători (2,5% din totalul forței de muncă). Alte sectoare expuse, inclusiv hârtia, echipamentele electrice și materialele plastice, angajează trei milioane de lucrători (1,7% din total).
O creștere de 1.000 de euro a importurilor pe lucrător între 2015 și 2022 a condus la o scădere de 0,1 puncte procentuale a ratei ocupării în acel sector
Între 2019 și 2024, cererea de muncă a scăzut mai mult în sectoarele cu expunere crescută față de China. Cererea de muncă în sectorul vehiculelor a scăzut cu 55%, iar în industria chimică cu 95%. În schimb, sectoarele cu expunere mai redusă au înregistrat o cerere relativ stabilă.
Creșterea importurilor pe lucrător într-un sector conduce la pierderi corespunzătoare de locuri de muncă, reiese din concluziile raportului. De exemplu, o creștere de 1.000 de euro a importurilor pe lucrător între 2015 și 2022 a condus la o scădere de 0,1 puncte procentuale a ratei ocupării în acel sector.
„Acest lucru reprezintă aproximativ 240.000 de locuri de muncă la nivelul zonei euro, care fie au încetat să mai existe, fie au fost realocate către sectoare mai puțin expuse”, scriu autorii.
Politica comercială a SUA și impunerea tarifelor ar putea crește și mai mult concurența din partea Chinei, avertizează autorii. Exportatorii chinezi ar putea să își extindă activitatea sau să caute noi piețe și să redirecționeze comerțul către Europa. Deși firmele din zona euro ar putea obține un avantaj competitiv pe piața americană, acesta este puțin probabil să compenseze pierderile de pe piața internă.
În ansamblu, „creșterea competitivității exporturilor chineze afectează aproape o treime din ocuparea forței de muncă din zona euro. Devierea comerțului dinspre SUA, combinată cu competitivitatea Chinei în industriile cu valoare adăugată ridicată, influențează dinamica ocupării pe termen scurt, provocând perturbări și schimbări ale locurilor de muncă între sectoare. Pe termen lung, economia se ajustează prin modificarea salariilor și migrarea lucrătorilor între industrii, dar imperfecțiunile pieței muncii, costurile ajustării și politicile guvernamentale pot genera perturbări temporare înainte ca noul echilibru să fie atins.”
(Citește și: ”Tăvălugul chinezesc peste Europa: creștere masivă a exporturilor și surplus comercial de 103 mld. $ pentru China în august, în ciuda tensiunilor comerciale”)
***
Urmărește-ne pe Google News
