Barierele care persistă în cadrul pieței unice împiedică întreprinderile să deblocheze până la 500 de miliarde de euro de PIB suplimentar pe an – 228 de miliarde de euro pe an pentru finalizarea pieței unice a bunurilor și 279 de miliarde de euro pe an pentru finalizarea pieței unice a serviciilor, avertizează Consiliul Economic și Social European (CESE).
„Aceste disfuncționalități sunt bariere de reglementare și nereglementare care constituie un obstacol în calea liberei circulații a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor în UE și împiedică cetățenii acesteia să beneficieze pe deplin de proiectul european în viața lor de zi cu zi”, se arată într-un aviz CESE.
Avizul a fost redactat din proprie inițiativă de CESE și vizează modul în care disfuncționalitățile pieței unice contribuie la creșterea costului vieții. UE urmează să lanseze luna aceasta un pachet de măsuri omnibus axat pe consolidarea și simplificarea pieței unice.
Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează că barierele netarifare din interiorul UE sunt echivalente unor tarife de aproximativ 44% pentru bunuri (de trei ori mai mari decât barierele dintre statele din SUA) și de aproximativ 110% pentru servicii .
„CESE consideră că fragmentarea pieței unice conduce la costuri mai mari pentru întreprinderi și reduce concurența, ceea ce ar putea determina scăderea bunăstării consumatorilor, având în vedere că concurența poate genera prețuri mai bune, o calitate mai bună, mai multe opțiuni și inovare”, susține instituția.
Fragmentarea pieței unice de către operatorii privați determină creșterea costului vieții
Refuzul întreprinderilor de a-și oferi produsele și serviciile consumatorilor din alte state membre („geoblocare”) ar putea fi cauzată și de normele naționale divergente, care pot crea costuri pe care întreprinderile respective nu sunt dispuse să le suporte.
Comisia Europeană a interzis geoblocarea printr-un regulament în 2018, interzicând discriminarea consumatorilor pe baza naționalității, a domiciliului sau a sediului acestora. În raportul său din 2024 privind piața unică a UE, Enrico Letta a recomandat abordarea de urgență a restricțiilor persistente aferente geoblocării.
„Există și alte practici ale întreprinderilor care pot fragmenta piața unică: în sectorul comerțului cu amănuntul și angro, de exemplu, marii furnizori îi împiedică pe comercianții cu amănuntul sau pe angrosiști să cumpere produse într-un stat membru și să le revândă în alte state membre – o practică cunoscută sub denumirea de „constrângeri teritoriale în materie de aprovizionare” (TSC)”, avertizează CESE.
În 2021, Comisia Europeană a constatat că TSC pot duce la o gamă largă de prețuri practicate în UE de producători în raport cu comercianții cu amănuntul pentru produsele de marcă, care nu pot fi explicate pe deplin de diferențele între regimurile fiscale naționale (inclusiv TVA), costurile cu forța de muncă și alte costuri de producție.
Din cauza TSC, unii consumatori din UE plătesc prețuri mai mari sau au acces la o gamă mai redusă de produse decât în cazul în care comercianții cu amănuntul și angrosiștii ar putea să se aprovizioneze peste graniță. Într-un studiu din 2021, Comisia Europeană a estimat că TSC îi costă pe consumatorii din UE 14 miliarde de euro pe an – cifră care probabil a crescut din cauza inflației.
„În prezent, Comisia și statele membre desfășoară un exercițiu de stabilire a faptelor prin intermediul Grupului operativ privind asigurarea respectării normelor referitoare la piața unică în contextul TSC. Comercianții cu amănuntul și angrosiștii au raportat că s-au confruntat cu dificultăți în aprovizionarea transfrontalieră cu produse precum alimentele, articolele de îngrijire personală, produsele farmaceutice și textilele”, notează instituția.
Fragmentarea pieței unice din cauza normelor naționale divergente poate determina creșterea costurilor pentru întreprinderi și consumatori
CESE consideră că piața unică poate fi fragmentată și din cauza lipsei de armonizare sau a normelor naționale divergente.
„Această situație se produce și în contextul punerii în aplicare a legislației Uniunii Europene prin practica denumită „suprareglementare”. Deși normele naționale care depășesc ceea ce poate fi prevăzut într-o directivă pot fi bine intenționate și pot servi unor obiective importante de protecție socială sau de altă natură, acestea pot avea uneori consecințe negative neintenționate”, avertizează instituția.
CESE este, de asemenea, preocupat de fragmentarea pieței serviciilor, în care operatorii adesea nu pot furniza servicii transfrontaliere fără autorizație. Această situație este exacerbată de lipsa de informații disponibile online și de digitalizarea inadecvată a procedurilor administrative.
(Citește și: ”Mario Draghi: „Uitați de SUA – Europa și-a pus singură tarife vamale”)
***
Urmărește-ne pe Google News
