Banca Centrală Europeană (BCE) a redus joi rata principală a dobânzii cu un sfert de punct procentual (25 puncte de bază), la 2,25% pe an, scădere ce reflectă continuarea procesului dezinflaționist spre obiectivul de atingere a țintei de inflație de 2%.
BCE a indicat de asemenea potențiala continuare a ciclului de reducere a dobânzilor la următoarea ședință din iunie, dar nivelul la care sunt percepute a se situa incertitudinile din zona euro a fost elevat la un nivel „excepțional”.
Astfel, Christine Lagarde, președinta BCE, a afirmat în conferința sa de presă de joi că oficialii băncii „operează sub incertitudini excepționale”, motiv pentru care deciziile viitoare, inclusiv cea din iunie, vor fi luate în funcție de cum vor arăta datele economice, fără a angaja o decizie de dinainte.
Lagarde a dat de înțeles că perspectiva economică și pe inflație este puternic învăluită în mister din cauza incertitudinilor tot mai mari, iar clarificarea impactului tarifelor SUA asupra economiei și inflației se va face în decursul următoarelor luni, motiv pentru care nu se putea amâna o tăiere a dobânzilor care este fundamentată inclusiv pe scăderea continuă a inflației de până acum – în martie, inflația în zona euro s-a temperat la o rată anuală de 2,2%, aproape de ținta de 2% a BCE.
Aceasta a fost a șaptea scădere de dobânzi a BCE din actualul ciclu și a șasea consecutivă, iar analiștii bancari notează că BCE ar putea continua ciclul în iunie din moment ce la momentul respectiv tarifele reciproce de 20% aplicate de SUA vor fi încă la nivelul redus de 10%, în timp ce răspunsul UE va fi încă amânat pentru a facilita negocierile.
De notat de asemenea că costurile de îndatorare stabilite de BCE se apropie de rata neutră a dobânzilor, estimată a fi în apropiere de 2%. Rata neutră a politicii monetare reprezintă nivelul dobânzii care nici nu stimulează și nici nu restricționează activitatea economică, iar BCE a eliminat de altfel din comunicatul cu deciziile mențiunea la caracterul „restrictiv” al politicii monetare.
Următoarea ședință a BCE e în iunie – Așteptări pentru noi reduceri
Decizia de joi a fost larg anticipată, chiar dacă rata anuală a inflației nu a revenit încă la ținta de 2%. Lagarde a explicat că procesul dezinflaționist continuă de o manieră sustenabilă, iar toți indicatorii par să indice că inflația va continua să scadă spre 2%. Presiuni pe scăderea inflației provin din moderarea creșterilor de salarii în zona euro și a prețurilor internaționale la energie, în timp ce presiuni inflaționiste provin din războiul tarifar.
Lagarde a spus de altfel că o fragmentare a lanțurilor de aprovizionare la nivel global ar putea crește inflația prin împingerea în sus a prețurilor de import, cum s-a întâmplat în perioada imediat după eliminarea restricțiilor pandemice, când cererea de bunuri și servicii a depășit posibilitatea firmelor de a-și crea stocuri din cauza ruperii contractelor în perioada de lockdown.
„Euro s-a întărit în ultimele săptămâni, pe măsură ce sentimentul investitorilor a fost mai rezilient față de euro decât față de alte economii (în special dolar – n.r.). (…) Uitându-ne la dezbaterea cu privire la tarife, care are loc acum, precum și la impactul tarifelor, știm că este un impact negativ de cerere. Anticipăm că va avea ceva impact asupra creșterii economiei, dar impactul net asupra inflației va deveni clar abia în decursul timpului. Iar deja sunt multe viziuni divergente cu privire la impactul pe termen scurt și pe termenul mai lung de timp și la cum se vor dezvolta circumstanțele. Vor fi multe decizii care se vor lua în decursul următoarelor săptămâni și luni care vor fi decisive pentru a vedea în ce direcție trebuie să o apucăm. Dar cred că impactul net asupra inflației va deveni mai clar în decursul timpului”.
Totodată, Lagarde a spus că avansul salariilor încă se moderează la nivelul întregii zone euro, iar profiturile companiilor continuă să compenseze impactul creșterii de salarii asupra inflației – asta înseamnă că creșterea salariilor este contrabalansată de profiturile firmelor, care în loc să crească salariile acceptă marje mai mici de profit.
„Economia zonei euro și-a dezvoltat ceva reziliențe la șocuri globale, dar perspectiva asupra cererii s-a deteriorat din cauza tensiunilor comerciale. Incertitudinea tot mai mare cel mai probabil va reduce încrederea în rândul gospodăriilor și firmelor, iar răspunsul advers și volatil al piețelor la tensiunile comerciale cel mai probabil vor avea impact asupra restrictivității condițiilor financiare. Acești factori ar putea pune presiune pe perspectiva economică a zonei euro”, a spus Lagarde.
„Nu trăim într-o lume fără șocuri și trebuie determinată conduita adecvată a politicii monetare care să ne ducă la destinația noastră – adică către ținta noastră de 2% de inflație”, a mai explicat șefa BCE.
Procesul dezinflaționist continuă – Inflația va rămâne în mod sustenabil în preajma țintei
Christine Lagarde a punctat că atât inflația headline cât și cea de bază din zona euro a continuat să scadă în martie luna martie, evoluție sprijinită inclusiv de temperarea în mod material în ultimele luni a inflației la servicii. Lagarde a susținut că BCE nu se angajează pe o direcție prestabilită pentru ratele de dobândă.
„Mai toți indicatorii arată faptul că inflația se întoarce și va rămâne în mod sustenabil în apropiere de ținta noastră de 2%. (…) În acest context de incertitudini excepționale, vom avea o abordare dependentă de date, iar asta înseamnă că fiecare decizie va fi luată în funcție de datele disponibile la fiecare ședință, astfel încât să determinăm cea mai potrivită conduită a politicii monetare. Deciziile noastre privind ratele de dobândă vor fi bazate pe analiza perspectivei inflaționiste, în contextul datelor economice și financiare care vor veni în perioada următoare, precum și luând în considerare dinamicile inflației”, a mai afirmat șefa BCE.
Potrivit acesteia, perspectiva asupra economiei este „blocată” de o serie de incertitudini excepționale.
„Exportatorii europeni se confruntă cu noi bariere în fața comerțului, iar scopul lor rămâne neclar. Perturbările în comerțul internațional, tensiunile din piețele financiare și incertitudinile geopolitice pun presiune pe cheltuielile cu investițiile ale firmelor. Consumatorii ar putea la rândul lor să cheltuie mai puțin. (…) Cu toate acestea, economia zonei euro și-a creat un grad de reziliență la șocurile globale. Este probabil ca economia să fi crescut în primul trimestru din acest an, iar industria manufacturieră a dat semne de stabilizare”, a spus Lagarde, făcând o trecere în revistă a situației economice a zonei euro.
Lagarde spune că UE trebuie să acționeze pe fronturile problemelor structurale – „E important să pregătim cadrul legislativ pentru introducerea euro digital”
Neîntrebată în decursul conferinței de presă despre problemele structurale ale UE și despre planurile Comisiei și ale țărilor de a răspunde la provocările tot mai mari de la nivel comunitar, Lagarde a mai avut o intervenție proprie la câteva secunde după momentul în care purtătorul de cuvânt al BCE a anunțat încheierea conferinței.
Șefa băncii centrale europene a ținut să puncteze că așa-numita „Busolă a Competitivității”, promovată de Comisia Europeană și în implementare de către cele 27 state membre, oferă „o foaie de parcurs concretă, iar propunerile sale, în special pe simplificare, ar trebui adoptate rapid”.
„Asta include și completarea Uniunii Investițiilor și a Economisirii, care îi va ajuta pe cei care economisesc oferindu-le mai multe oportunități de investiții, în timp ce firmele vor avea acces mai bun la capital de risc. (…) Este de asemenea important să pregătim rapid cadrul legislativ pentru a pregăti potențiala introducere a euro digital”, a spus Lagarde.
Aceasta a adăugat: „Este un mesaj clar de la noi, banca centrală, către celelalte instituții europene. Menționăm specific că ne așteptăm la o implementare rapidă, pentru că avem și un cadru temporal specific. Este vorba despre eforturi structurale din partea Europei. În primul rând vorbim despre Busola Competitivității, care este derivată din Raportul Draghi. În al doilea rând Uniunea Piețelor de Capital, iar în al treilea rând euro digital. Avem viziunea că acesta este un moment ca Europa să nu fie solidă doar pe frontul politicii monetare și să livrăm stabilitate a prețurilor, dar europenii și instituțiile europene trebuie să se concentreze pe ce oportunități există, ce schimbări trebuiesc făcute și la ce viteză accelerată trebuie să se întâmple. Este mesajul nostru către colegi, prieteni și alți factori de decizie din Europa”.
(Citește și: ”Optimism în Europa: Viteza și amploarea expansiunii fiscale promise de Germania, bucurie ca la căderea Zidului Berlinului/ Revizuiri pozitive ale prognozelor de creștere”)
***
Urmărește-ne pe Google News
